documentare profesii creative
autor: Liliana Corobca Ce înseamnă o bursă/rezidență de creație în destinul unui scriitor? Este o bursă indispensabilă pentru cariera lui, este un scriitor mai bun dacă primește o bursă literară? Există multe așteptări și multe răspunsuri corecte și frumoase la aceste...
documentare profesii creative
autor: Doru Ionescu Am început emisiunile „Remix“ în 2001, după ce în prealabil, circa un an, realizasem o serie de programe muzicale axate pe arhiva TVR – „Televiziunea, dragostea mea“. 10 ediții rock (că asta mi-i crucea), câte trei – patru jazz, folk și...
documentare profesii creative
autor: Bogdan Șerban Numim muzică alternativă totalitatea genurilor muzicale ce nu se regăsesc în mixul difuzat/expus de media tradițională(radio-tv) și este opțiunea la muzica de larg consum – prin muzică de larg consum înțelegând toate categoriile de muzică difuzate...
documentare profesii creative
autor: Ion Bogdan Lefter Statutul precar al profesiunii scriitoricești în spațiul românesc pare să fie o fatalitate. Cu – firește – particularități de epocă, evoluții, progrese. Secolul XIX Firește că începuturile[1] – mai vechi, de Ev mediu tîrziu, ori de secol XIX,...
documentare profesii creative, profesii creative, Stiri
Etienne Lonyai, cofondatorul și președintele Uniunii Fotografilor din România și unul dintre fotografii recunoscuți ai Bucureștiului începutului de secol XX, era de părere că «și fotografia, ca și pictura, o adevărată lucrare de artă, afară de tehnică, fotograful ca...
documentare profesii creative, profesii creative
La finalul secolului XIX, odată cu introducerea hârtiei în fotografie înscrisurile anexate fotografiei arătau numele fotografului, adresa atelierul și renumele fotografului redat de distincțiile primite. Suportul de hârtie era comandat, de cele mai multe ori, în...
documentare profesii creative, profesii creative
«Metteurului en scène i se cere pe lângă multă abnegație și o cultură întinsă, o cunoaștere a sufletului omenesc tot așà de mare, ba mai mare poate decât a actorului[…] Câte odată punerea în scenă este făcută mai dinainte, ca o schemă a tuturor mișcărilor, rămânând să...
documentare profesii creative, profesii creative
Societatea Cenaclul idealist creată în 1915 reunea elevii lui G.D. Mirea, în frunte cu sculptorul Severin, își propunea să alcătuiască expozițiuni colective de artă, stabilind raporturi mai amicale între artiști și susținerea reciprocă a intereselor lor. În decembrie...
documentare profesii creative, Stiri
În 1910 Anastase Simu a fondat în Muzeul Simu în București, fiind primul colecționar de la noi care a considerat necesar să ridice o casă de artă cu scopul de a contribui la educație. Bogata colecție de opere de artă românească și străină a donat-o statului român în...
documentare profesii creative, Stiri
Cum se gestionau proiectele culturale în urmă cu 100 de ani în România? Prin gruparea în asociații informale sau formale (care, ca și astăzi, aveau anumite avantaje – de exemplu, Tinerimea Artistică a primit un spațiu spre folosință abia după recunoașterea oficială)...
documentare profesii creative, Stiri
Statutul Societății Arta Română, publicat în revista Luceafărul din 1919: a) dezvoltarea, răspândirea și încurajarea artelor frumoase; b) organizarea expozițiunilor anuale; c) cercetarea izvoarelor de artă națională românească: pictură, sculptură, arhitectură,...
documentare profesii creative, Stiri
Managementul cultural cum îl numim astăzi era gestionat de Societăți culturale. Deși întemeiată în decembrie 1901, Societatea Tinerimea artistică va fi recunoscută prin lege ca persoană morală și juridică printr-un decret din 21 aprilie 1907; va funcționa până...
documentare profesii creative, profesii creative, Stiri
Iată câteva cifre și date statistice referitoare la anul 1949, din Anuarul Statistic al R.P.R., ediția din 1963: „În țară erau 50 de teatre și instituții muzicale, care în stagiunea 1948-1949 dăduseră 8 686 reprezentații în fața a 3 882 mii de spectatori. Erau 6...
documentare profesii creative, profesii creative, Stiri
„Alte date statistice, dar din Bucureștii anului 1898, publică Adevărul din 14 octombrie. Orașul avea atunci 5 600 de hectare, 1 026 străzi și 282 071 de locuitori. În oraș funcționau: 373 medici, 127 farmaciști, 15 droghiști, 41 dentiști, 631 ingineri, 671 avocați,...
