Antreprenoriat artistic colectiv
arhivă digitală a fenomenului atelierelor colective de creație, punând accent pe intersecția dintre artă, industrie și antreprenoriat.
Ce vrem?
Dorim să aducem în prim-plan atelierele colective de creație din România. Prin documentarea și prezentarea acestui segment cultural, deschidem noi perspective asupra modului în care artiștii și designerii români colaborează, creând punți între artă și industrie.
Et voila: un instrument de studiu și cercetare pentru înțelegerea antreprenoriatului artistic colectiv în context istoric și contemporan!
Arhivă savoir-faire
O serie amplă de interviuri și portrete documentare care explorează universul artelor focului din România prin intermediul unor dialoguri profunde cu artiști consacrați din diverse domenii precum ceramică, sticlă, bijuterie contemporană și sculptură. Această colecție de 17 documentare pune în lumină atât moștenirea artistică, cât și perspectivele personale ale unor creatori precum Dan Băncilă, Vlad Basarab, Arina Ailincăi sau David Sandu, oferind o imagine cuprinzătoare asupra modului în care tehnicile tradiționale se împletesc cu viziunile artistice contemporane în peisajul cultural românesc.
Radiografia ecosistemului creativ din România: o analiză multidimensională
Ecosistemul creativ din România la începutul anului 2024 reflectă o realitate complexă, aflată la intersecția dintre tradiție și modernitate, între presiunile comerciale și aspirațiile culturale, între local și global. Analiza detaliată a interviurilor cu diverși actori din domeniu dezvăluie un sector dinamic, care își caută propriul drum în contextul provocărilor contemporane.
Provocările structurale includ infrastructura culturală insuficientă, subfinanțarea cronică și dificultățile legate de proprietatea intelectuală. Totuși, oportunitățile emergente sunt semnificative: digitalizarea accelerată, interesul crescut pentru produsele locale și accesul la fonduri europene.
Sectorul demonstrează o capacitate remarcabilă de adaptare și inovare. Viitorul său depinde de dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile, echilibrarea presiunilor comerciale cu misiunea culturală și consolidarea legăturilor internaționale. Maturizarea ecosistemului creativ românesc este un proces gradual, însă diversitatea și calitatea inițiativelor existente indică o traiectorie pozitivă de dezvoltare.
În societate
Descoperă o perspectivă unică asupra modului în care arta decorativă și monumentală a evoluat în România, reflectând transformările sociale și politice ale țării și înțelege cum artiștii au reușit să navigheze între cerințele ideologice și libertatea de creație, găsind modalități inovatoare de exprimare.
Arhivă portofolii: diverse medii și tehnici, de la pictură și sculptură la new media și artă conceptuală
Navigați spre peste 630 de artiși români inventariați: Aitch, Carmen Acsinte, Ana Stefania Andronic, Agoston Zsolt, Nicolae Ardelean, George Anghelescu, Tereza Anton, Andra Andronic, Alexandra Albu, Ana Adam, Anca Albani, Gheorghe Anghel, Angelica Alexa, Eugen Alupopanu, Vlad Ardeleanu, Dana Acea, Lucian Alexe, Dacian Andoni, Andu Avasilinei, Marina Albu, Dan-Mihail Acostioaei, Ioan Atanasiu, Teodora Axente, Alexandru Antik, Felix Aftene, Raluca Avrămuț, Ion Achiţenie, Ion Anghel, Liviu Acasandrei, Andreea Victoria Anghel, Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Alexandra Abraham, Ana Alexandrescu, Cezar Atodiresei, Raluca Arnăutu, Matei Arnăutu, Madalina Andronic, Marius Alexe, Andreea Albani, Dragoș Alexandrescu, Dan Acostioaei, George Apostu, Marie Anette Apostu, Ioan Delamare Atanasiu, Bogdan Alexandru, Arina Ailincăi, Dragos Badiță, Emanuel Borcescu, Dragos Burlacu, Marius Bercea, Anca Benera, Dan Beudean, Michele Bressan, Razvan Botis, Tudor Bratu, Istvan Betuker, Alexandra Bodea, Andrei Berindan, Daniel Brici, Marcel Bunea, Irina Botea, Marilena Botez, Rudolf Bone, Mihai Barbu, Ioana Batranu, Pavel Braila, Cristian Buzneanu, George Bodocan, Simion Buia, Cătălin Burcea, Alina Buga, Radu Buriac, Ioana Bâldea, Liliana Barborică, Sabina Borhan [Lista continuă cu toți artiștii în ordine alfabetică până la ultima literă Z, incluzând pe Gheorghe Zarnescu, Dany Madlen Zărnescu, Mihai Zgondoiu, Marian Zidaru, Victoria Zidaru, Zoltan Bela, Antoaneta Zoltan, Ion Zupcu, Zemlényi Csaba, Zanga, Imre Zoltan, Maria Zurbagiu, Csaba Zemlényi și Gavril Zmicală].
transfer de cunoștințe
Seria de interviuri video prezintă o perspectivă amplă asupra antreprenoriatului creativ și designului din România în 2024, cu focus pe antreprenoriat creativ și impact social, design și inovație, dezvoltare urbană și culturală.
Interviurile evidențiază evoluția sectoarelor creative din România, provocările și oportunitățile din domeniu, precum și impactul lor asupra dezvoltării urbane și sociale.
Interviuri video
Arhitect și manager
„Am conectat lumea industriei și a cercetării cu lumea profesioniștilor creativi.”
Designer
„Într-o țară cu o concurență mai mare aș fi fost stimulat să fac mai bine și mai mult.”
Facilitator
„O țară care nu investește în infrastructura școlară potrivită pentru dezvoltare (…) își sabotează singură viitorul prin restrângerea treptată dar sigură a pieței de carte și creșterea, la fel de sigură, a analfabetismului funcțional.”
Designer de interacțiune
„Lucrăm la intersecția între arhitectură, comunicare și tehnologie”
Antreprenor cultural
„Trebuie să știi ce ai și încotro te îndrepți. Suntem o inițiativă organică, nu ne cramponăm în forma inițială dacă vedem că putem face mai mult bine mergând într-o altă direcție.”
Anastasia Staicu
Antreprenor social, manager cultural
„Nu am creat locuri de muncă ci creăm contexte în care să putem ajuta diferite comunități să vină împreună să găsim soluții împreună să fim cu toții cumva mai funcționali.”
Andreea Iager-Tako
Cercetare istorică
Designul românesc în perioada comunistă a evoluat într-un context specific, marcat de industrializarea forțată și controlul strict al statului. Dezvoltarea sa instituțională a început în 1969 cu înființarea primului departament de design la Institutul de Arte Plastice din București, într-o scurtă perioadă de dezgheț politic. Deși exista o industrializare masivă, paradoxul principal consta în absența unei societăți de consum reale, producția fiind standardizată și limitată. Designul era adesea redus la aspecte formale, cu puține proiecte ajungând efectiv în producție, iar anii ’80 au adus o deteriorare semnificativă prin politicile de austeritate. După 1989, domeniul s-a confruntat cu transformări majore prin dispariția comenzilor de stat și a infrastructurii industriale, reorientându-se către publicitate și industriile creative. Această perioadă a lăsat o amprentă durabilă asupra culturii materiale și a obiceiurilor de consum în România.
Arhivă metode de creație
Printre artiștii documentați video se numără Victor Ciobanu, Ciprian Paleologu, Aurora Kiraly, Marilena Preda Sânc, 2META (Romelo Pervolovici și Maria Manolescu), Ioan Sbârciu, Andrei Nuțu, Radu Pandele, Mircia Dumitrescu, Eugen Raportoru, Gheorghe și Iudita Crăciun, Cela Neamțu, Vasile Mureșan Murivale, Viorel Mărginean, Vasile Pop Negreșteanu, Sandu Florea, Ioan Augustin Pop, familia Kőmives (Miklos, Andor și Nicolae), Iuri Isar, Aurel Tar, Vasile Tolan, Liviu Bulea, Dragoș Bojin, Puiu Manu și Olga Morărescu Mărginean.
Resurse
În prezent, asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști sunt prevăzute în Ordonanță de urgență privind Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist, având în vedere că dezvoltarea unui cadru legislativ coerent privind lucrătorii culturali necesită coordonarea cu politicile UE privind ocuparea forței de muncă, concurența, piața internă, politica socială, drepturile fundamentale, egalitatea și garantarea proprietății intelectuale.
„Antreprenoriat artistic colectiv în România” este un proiect implementat de Asociația MAIA în parteneriat cu platforma Formare Culturală. Acesta se produce între martie și noiembrie 2024 și rămâne disponibil online.
Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Producător: Asociația MAIA
Parteneri: Asociația Assamblage, Nod Makerspace, România Tradițiilor Creative, Modernism.ro, PostModernism Museum, Illy România
Detalii suplimentare: Oana Nasui, coordonator comunicare, [email protected]
