În proiectul „Industrie culturală 4.0: profesii creative ale viitorului”, derulat în 2021, sunt urmărite profesii creative care utilizează instrumente digitale și structuri precum: creare de cod, Open Source, Open Patents, Creative Commons, Wikipedia, Crowdsourcing, Metadate, Criptomonede, Internet of Things (IoT), cloud computing, big data, NTF (non-fungible token), VR (virtual reality), AR (augmented reality) și analiza datelor, robotică și imprimare 3D, dar și platformele agregator.
#ProfesiiCreative #MeseriileViitorului
Industrie culturală 4.0: profesii creative ale viitorului
Proiectul promovează în online, prin video, foto și text profesii creative contemporane și este adresat în special tinerilor dorească să lucreze sau deja lucrează în industriile creative.
Proiectul propune urmărirea de evoluții profesionale dintr-un punct de vedere disciplinar dar și interdisciplinar și polivalent ca abilități și competențe, pentru facilitarea cunoașterii acestora de către tineri aflați la început de carieră, dar și de operatori culturali și antreprenorii creativi cu experiență, care vor să colaboreze cu profesioniști din domeniile vizate.
Se desfășoară în 2021, cu o cofinanțare AFCN și parteneri Modernism.ro, Muzeul Național al Literaturii Române București, The Institute
Detalii suplimentare: Oana Nasui, coordonator comunicare, [email protected], 0730040514
Interviuri cu profesioniști
#MeseriileViitorului
#ProfesiiCreative
#FormareCulturala
Alina Calistru este Community Engagement Manager la ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii din România, singura asociație patronală a industriei românești de software și servicii, înființată în 1998 și membră a Digital Europe; în acest moment, cei peste 140 de membri ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT românești.
Ana-Maria Stancu este CEO al Bucharest Robots – primul start-up din România dedicat roboților umanoizi și roboților de servicii, fondatoare a RoboHub – un centru de învățare în domeniul roboticii și programării, în special pentru copiii din grupurile vulnerabile, dar și pentru restul copiilor sau adulților interesați și membru în Board-ul euRobotics – rețeaua europeană de robotică civilă. Ana-Maria are o experiență de peste 20 de ani în domeniul ONG și al monitorizării politicilor publice din România. A inițiat, alături de alte organizații în domeniu, Coaliția pentru Educație Digitală în Romania și se implică activ în elaborarea politicilor publice în domeniul noilor tehnologii.
Cu un background în comunicare și User Experience Design, Olivia își dedică timpul, din 2016, coordonării programelor Code for Romania. Pasionată de tehnologie și de modul în care digitalul poate modela și îmbunătăți viața de zi cu zi a oamenilor, Olivia are ca obiectiv înțelegerea în profunzime a comportamentelor umane în interacțiunea cu mediul online. Având un focus puternic pe funcționalitate, eficiență și simplificare, provocarea cea mai mare a sa este să traducă de la complicat la simplu, de la mare la mic, de la haos la sens în tot ceea ce ține de construirea de soluții digitale care au ca scop rezolvarea problemelor care ne vizează pe toți.
Mihai Lupu este managerul general al Federației Patronatelor din Industriile Creative, prima – și până acum singura – federație patronală românească înființată altundeva decât în București, adică la Iași. În această calitate reprezintă Industriile Creative românești în Consiliul de Export al României. Pe această linie, Mihai se implică activ în finanțarea internaționalizării brandurilor și inovațiilor românești prin participarea la târguri internaționale de profil.
Alina Aura Silivestru este Innovation Manager la Digitas România / Publicis Groupe, fiind anterior digital planner, head of media, lead manager în diferite companii.
Anamaria Hâncu este Co-Founder, Board Member & Communication Consultant la Let`s do it Romania, Communication Manager pentru INNA, Antonia, Delia și PR&CSR Manager SAGA Festival.
Răzvan Florian este cercetător și studiază rețele neuronale profunde care permit unor agenți artificiali să înțeleagă mediul în care evoluează. Este fondator al Epistemio, o firmă care își propune să îmbunătățească radical evaluarea în cercetare, prin agregarea de evaluări furnizate de cercetătorii care citesc publicațiile științifice evaluate.
A patra revoluție industrială
Termenul „A patra revoluție industrială” se referă la tehnologii și concepte de organizare a lanțului valoric. Cea de-a patra revoluție industrială are ca scop influențarea diferențelor dintre sfera fizică, digitală și biologică. Integrează sistemele cibernetico-fizice și internetul obiectelor (IoT), datele mari și cloud computing-ul, robotica, sistemele bazate pe inteligență artificială.
Conceptul de „A Patra Revoluţie Industrială“ a apărut în 2016, odată cu volumul omonim al lui Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, gazdă anuală pentru peste 3000 de lideri politici, economici, din ştiinţă şi cultură. Conceptul se referă la o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm. În comparație cu revoluțiile industriale anterioare, cea de-a patra evoluează într-un ritm exponențial, nu într-un ritm liniar.
ce alte profesii ai vrea să investigăm?
Scrie-ne.
În cadrul Clasificării Ocupațiilor din România se poate centraliza un număr de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 și 35.