De la meserii creative la industrii culturale
Este un proiect de promovare în mediul online a profesiilor creative și este adresat în special tinerilor din România care aspiră să lucreze sau sunt tineri practicieni în industriile creative.
A fost desfășurat în 2020, cu o cofinanțare AFCN și parteneri Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române București.
Experții cu care am vorbit
Experții atrași au background-uri profesionale extrem de variate și au lucrat sau lucrează cu diferite tipuri de comunități, grupuri sau publicuri, ținând cont de apartenență etnică sau de gen doar în măsura cercetării și exemplificării problemelor de debalansare în programarea culturală și cele de inegalitate de șanse în promovarea acestora.
„La începutul anilor `90 am ajuns să frecventez cursurile unei școli/facultăți alternative de actorie. Școala era creată de niște profesori univesitari (Horia Deleanu, Zoe Anghel Stâncă și Eugen Nicoară) care mai construiseră o asemenea formă de învățământ în Germania la Freiburg. Licența în arta actorului o obțin ulterior în cadru „institutionalizat” la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș. Din 1995, în ecuația profesională apare radioul – radio Minisat Târgoviște – pe care reușesc să-l strecor printre repetiții, spectacole și turnee de teatru. Odată cu inventarea Radio Guerrilla, în 2004, mă înrolez în rândurile celor care luptă împotriva alienării via media. De 25 ani mă închin doar radioului. O fac zilnic.”
foto Alex Gâlmeanu
Daniela Apostol este președinte Docuart, asociația culturală pentru film documentar românesc. În 2010 a inițiat docuart.ro, care cinci ani mai târziu se transforma într-o platformă culturală de educație cinematografică.
Activitatea Danielei în cadrul asociației se traduce printr-o serie de proiecte dedicate promovării și revitalizării documentarului românesc, nu doar în București, ci și la nivel national, cu accent pe zone defavorizate din punct de vedere cultural. Astfel, au luat naștere festivaluri ca București Docuart Fest, sau Caravana Docuart, dar și un festival dedicat filmelor de(spre) artă – Bucharest Art Film Festival. Acestora li se alătură o suită de alte proiecte complementare ce au ca scop atât susținerea acestui sector al industriei cinematografice naționale, cât și încurajarea consumului în acest segment.
Se preocupă de educația cinematografică și a fotografiei documentare, astfel încât a lansat Academia Docuart – școală de film documentar integrând cursuri de estetica și filosofia imaginii – și a susținut în cadrul asociației ateliere de fotografie adresate liceenilor, din aceeași dorință de a sensibiliza gustul generației tinere pentru produse culturale.
Daniela este implicată activ în proiectul Cultura Alternativă, ce are ca scop realizarea unei politici publice care să ducă spre recunoașterea oficială a statutului socio-profesional al artistului în România.
Este autoare în cadrul volumului „Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea României & Cenaclul Flacăra”, produs de PostModernism Museum.
A absolvit Colegiul Național „Sf. Sava” din București (1976), apoi, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specialitatea Limba și literatura engleză – Limba și literatura română (1981). A fost director fondator al revistei „Observator cultural”. A fost redactor-șef al revistei literare „Contrapunct” și analist politic al postului de radio Europa Liberă, secția română. De asemenea, este prozator și analist politic. A fost unul dintre reprezentanții curentului optzecist în literatura română. În prezent, este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și director editorial al revistei „aLtitudini”. Organizator al „Cafenelei critice”, care se ține cu unele întreruperi din 1990 în barul Facultății de Litere iar în prezent la ClubA. Seria recentă a ajuns la cea de-a doua sută ediție. De asemenea, director al Școlii Doctorale a Facultății de Litere. În perioada 1979-1983 a fost membru activ al Cenaclului de Luni al Centrului Universitar București și al cenaclului Junimea al Universității din București. Este căsătorit cu scriitoarea Simona Popescu, profesor la aceeași facultate.
(sursa wikipedia.org)
Liliana Corobca s-a născut pe 10 octombrie 1975 în Săseni, Călăraşi, Republica Moldova. Doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001), cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (2002-2011) şi, din 2014, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. A debutat cu romanul Negrissimo (2003, Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). La editurile Cartea Românească şi Polirom a publicat romanele Un an în Paradis (2005), tradus în italiană şi germană, Kinderland (2013, 2015, Premiul Radio România Cultural, Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica), tradus în germană şi slovenă, Imperiul fetelor bătrîne (2015), Caiet de cenzor (2017), Capătul drumului (2018), Buburuza (2019). A scris studiul Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la Premiul PEN România) şi monologul în trei acte Cenzura pentru începători/Die Zensur. Für Anfänger (2014). Antologia Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977 (2 vol., 2014) a fost distinsă cu Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundaţiei Culturale Magazin Istoric. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (2005-2009), O cronologie a cenzurii în România (2016) etc. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică și Panorama comunismului în România (2019, 2020, Polirom). În 2020, a scris romanul Ionesco. Elegii pentru noul rinocer în colecția „Biografii romanțate” a Editurii Polirom. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Polonia, Franţa, România.
Gheorghe Preda este regizor de film. Are o licență în regia de film la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Are de asemenea un master în cinema & audiovizual la Universitatea Paris III Sorbonne Nouvelle și un doctorat în cinema și media la U.N.A.T.C. București.
A realizat un film de lungmetraj, un documentar de lungmetraj, 7 scurtmetraje pentru cinema, și mai mult de 50 de reportaje. Jurnalist de televiziune de asemeni, a lucrat în secțiile de publicistică de la ProTV, Tvr, Antena 1 și Realitatea TV.
Pe lângă activitatea din film și televiziune Gheorghe Preda e și universitar. Predă cursul de fashion & media la Universitatea Națională de Arte.
Filmele sale au fost selecționate în festivalurile de profil din Clermont-Ferrand, Vila do Conde, Valladolid, Montreal, Cambridge, Calgary, Sao Paolo, Luxor, Edmonton, Cannes, Minneapolis, Tel Aviv, Brest, Shanghai, Gyor, Londra (Portobello London FF), Brest, Montpellier, Teplice, Biarritz, Cairo.
Absolvent al Facultății de Aeronave, secția Structură (1991, Institutul Politehnic București) și al Şcolii de Muzică Focşani (pian, flaut, 1979). Până în 1990, muzician liber profesionist (chitară, tobe).
Realizator al revistei muzicale „Rocker” (1990–1994, 1999).
Publicist în presa scrisă – peste 3000 de articole în presa centrală (1990 – prezent), 2000 – 2017: lunar, pagina „Muzica la televizor” în revista UCMR, „Actualitatea muzicală”.
Emisiuni muzicale la Radio 3 – România Tineret (1993 – 2004), colaborator la alte posturi Radio România în aceeași perioadă.
Din 1994, jurnalist senior la TVR. Peste 2000 de emisiuni TV în nume propriu, între care „Remix” (realizată până în prezent, săptămânal, pentru TVR 2, TVR Cultural, apoi TVR 3), „Timpul Chitarelor”, „Rock Forum”, „Jazz Restitutio”, „Pop Cultura”, „O poveste cu cântec”, numeroase concerte și festivaluri de profil, etc, cele mai audiate fiind emisiunile documentare şi acelea cu noile nume rock, folk, jazz, precum și cele 150 de portrete filmate în diaspora (2010 – 2015).
A colaborat la numeroase documentare, inclusiv independente, între care „Născuți la comandă – Decrețeii” (2005, Florin Iepan) și „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” (2010, Andrei Ujică)
Cărți – detalii aici
Cosmin Nasui este curator, istoric și critic de artă, manager cultural, evaluator acreditat de artă contemporană, evaluator de proiecte culturale. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection & gallery (www.cosminnasui.com), care expune, reprezintă și promovează în țară și străinătate artiști contemporani români. Este curator la platforma muzeală privată PostModernism Museum (www.postmodernism.ro). Este autor de cărți de sinteză și monografii:
Studii/cercetări/lucrări publicate (autor / coautor) aici.
Adrian-Silvan Ionescu s-a născut în anul 1952 în București. A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza după care s-a înscris la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu la secția de Istoria și Teoria Artei. După absolvirea Institutului din anul 1975, a lucrat ca muzeograf la Muzeul Național de Artă al României și mai apoi la Muzeul Municipiului București. În perioada anilor 1990 – 1993 a îndeplinit funcția de director adjunct al acestei instituții. Între anii 1990 – 1993 a fost consilierul cultural al Inspectoratului pentru Cultură a Municipiului București. În această perioadă s-a dedicat cercetării devenind astfel cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din București, între anii 1995 – 2011. În anul 1997 și-a luat doctoratul în științe istorice – specialitatea istorie modernă universală și din anul 1996 a început să predea la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. În anul 2012 a fost profesor asociat la Universitatea Națională de Arte unde ținea prelegeri și cursuri de istoria fotografiei și a filmului, precum și cursuri de obținerea licenței de master.
De-a lungul timpului Adrian-Silvan Ionescu a fost critic și istoric de artă, cronicar plastic și organizator de expoziții. În cariera sa a publicat 12 cărți și a editat alte patru.
Începând din data de 1 mai 2011 este directorul Institutului de Istoria Artei George Oprescu.
(sursă: wikipedia.org, sursă foto foto: De la Asybaris01 – File:Fotografie de grup.jpg, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=70476969)
„De la meserii creative la industrii culturale” este un proiect marca Formare Culturală. Acesta se produce între iulie și noiembrie 2020 și rămâne disponibil online.
Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române București
Detalii suplimentare: Oana Nasui, coordonator comunicare, [email protected], 0730040514
ce alte profesii ai vrea să investigăm?
Scrie-ne.
În cadrul Clasificării Ocupațiilor din România se poate centraliza un număr de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 și 35.
