Cercetare despre meserii
profesii
creative
Ce sunt profesiile creative și cum funcționează industriile culturale în România?
Din 2017: materiale video cu profesioniști din diferite domenii creative: curatoriat, management cultural, regie, film, fotografie, muzică, arhitectură, artă și literatură, create prin intermediul metodei de transfer de cunoștințe generative.
Din 2021, prezentăm și alte materiale, în care sunt urmărite profesii creative care utilizează instrumente digitale și structuri precum: creare de cod, Open Source, Open Patents, Creative Commons, Wikipedia, Crowdsourcing, Metadate, Criptomonede, aplicații de geolocație, Internet of Things (IoT), cloud computing, big data, NTF (non-fungible token), VR (virtual reality), AR (augmented reality) și analiza datelor, robotică și imprimare 3D, dar și platformele agregator.
Pe lângă materialele video, sunt centralizate documentări și studii culturale despre ecosisteme culturale românești și internaționale.
Stay online!
#profesiicreative
#meseriileviitorului
#formareculturala
#cofinanțatAFCN
Transfer de cunoștințe prin interviuri și studii
Prin aceste interviuri de „transfer de cunoștințe”, se urmărește stimularea interesului tinerilor să reflecteze asupra calităţilor personale necesare exercitării meseriilor din domeniile vizate, asupra timpului dedicat formării continue şi asupra oportunităţilor oferite de activarea în domeniul cultural.
Interviurile video sunt însoțite de materiale de cercetare-documentare, pentru a investiga detalii privind profesia respectivă sau domeniul de activitate or sectorul de lucru.
Profesii creative în COR
+ meserii noi (meseriile viitorului)
Domenii culturale abordate
Profesioniști intervievați
Ore lucrate la proiecte

În proiectul „Industrie culturală 4.0: profesii creative ale viitorului”, derulat în 2021, sunt urmărite profesii creative care utilizează instrumente digitale și structuri precum: creare de cod, Open Source, Open Patents, Creative Commons, Wikipedia, Crowdsourcing, Metadate, Criptomonede, Internet of Things (IoT), cloud computing, big data, NTF (non-fungible token), VR (virtual reality), AR (augmented reality) și analiza datelor, robotică și imprimare 3D, dar și platformele agregator.
#ProfesiiCreative #MeseriileViitorului
Industrie culturală 4.0: profesii creative ale viitorului
Proiectul promovează în online, prin video, foto și text profesii creative contemporane și este adresat în special tinerilor dorească să lucreze sau deja lucrează în industriile creative.
Proiectul propune urmărirea de evoluții profesionale dintr-un punct de vedere disciplinar dar și interdisciplinar și polivalent ca abilități și competențe, pentru facilitarea cunoașterii acestora de către tineri aflați la început de carieră, dar și de operatori culturali și antreprenorii creativi cu experiență, care vor să colaboreze cu profesioniști din domeniile vizate.
Se desfășoară în 2021, cu o cofinanțare AFCN și parteneri Modernism.ro, Muzeul Național al Literaturii Române București, The Institute
Detalii suplimentare: Oana Nasui, coordonator comunicare, [email protected], 0730040514
Interviuri cu profesioniști
#MeseriileViitorului
#ProfesiiCreative
#FormareCulturala
Alina Calistru este Community Engagement Manager la ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii din România, singura asociație patronală a industriei românești de software și servicii, înființată în 1998 și membră a Digital Europe; în acest moment, cei peste 140 de membri ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT românești.
Ana-Maria Stancu este CEO al Bucharest Robots – primul start-up din România dedicat roboților umanoizi și roboților de servicii, fondatoare a RoboHub – un centru de învățare în domeniul roboticii și programării, în special pentru copiii din grupurile vulnerabile, dar și pentru restul copiilor sau adulților interesați și membru în Board-ul euRobotics – rețeaua europeană de robotică civilă. Ana-Maria are o experiență de peste 20 de ani în domeniul ONG și al monitorizării politicilor publice din România. A inițiat, alături de alte organizații în domeniu, Coaliția pentru Educație Digitală în Romania și se implică activ în elaborarea politicilor publice în domeniul noilor tehnologii.
Cu un background în comunicare și User Experience Design, Olivia își dedică timpul, din 2016, coordonării programelor Code for Romania. Pasionată de tehnologie și de modul în care digitalul poate modela și îmbunătăți viața de zi cu zi a oamenilor, Olivia are ca obiectiv înțelegerea în profunzime a comportamentelor umane în interacțiunea cu mediul online. Având un focus puternic pe funcționalitate, eficiență și simplificare, provocarea cea mai mare a sa este să traducă de la complicat la simplu, de la mare la mic, de la haos la sens în tot ceea ce ține de construirea de soluții digitale care au ca scop rezolvarea problemelor care ne vizează pe toți.
Mihai Lupu este managerul general al Federației Patronatelor din Industriile Creative, prima – și până acum singura – federație patronală românească înființată altundeva decât în București, adică la Iași. În această calitate reprezintă Industriile Creative românești în Consiliul de Export al României. Pe această linie, Mihai se implică activ în finanțarea internaționalizării brandurilor și inovațiilor românești prin participarea la târguri internaționale de profil.
Alina Aura Silivestru este Innovation Manager la Digitas România / Publicis Groupe, fiind anterior digital planner, head of media, lead manager în diferite companii.
Anamaria Hâncu este Co-Founder, Board Member & Communication Consultant la Let`s do it Romania, Communication Manager pentru INNA, Antonia, Delia și PR&CSR Manager SAGA Festival.
Răzvan Florian este cercetător și studiază rețele neuronale profunde care permit unor agenți artificiali să înțeleagă mediul în care evoluează. Este fondator al Epistemio, o firmă care își propune să îmbunătățească radical evaluarea în cercetare, prin agregarea de evaluări furnizate de cercetătorii care citesc publicațiile științifice evaluate.
A patra revoluție industrială
Termenul „A patra revoluție industrială” se referă la tehnologii și concepte de organizare a lanțului valoric. Cea de-a patra revoluție industrială are ca scop influențarea diferențelor dintre sfera fizică, digitală și biologică. Integrează sistemele cibernetico-fizice și internetul obiectelor (IoT), datele mari și cloud computing-ul, robotica, sistemele bazate pe inteligență artificială.
Conceptul de „A Patra Revoluţie Industrială“ a apărut în 2016, odată cu volumul omonim al lui Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, gazdă anuală pentru peste 3000 de lideri politici, economici, din ştiinţă şi cultură. Conceptul se referă la o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm. În comparație cu revoluțiile industriale anterioare, cea de-a patra evoluează într-un ritm exponențial, nu într-un ritm liniar.

Profesii în industrii culturale și creative
Codurile CAEN în ICC sunt: activităţile de editare, activităţile de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrările audio şi activităţile de editare muzicală; activităţile de servicii în tehnologia informaţiei; activităţile de servicii informatice; activităţile de arhitectură şi inginerie; activităţile de testări şi analiză tehnică; publicitatea şi activităţile de studiere a pieţei; activităţile de creaţie şi interpretare artistică; activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţile sportive, recreative şi distractive.
În COR – Clasificarea Ocupațiilor din România regăsim, pentru zona creativă:
Subgrupa 26 - Specialiști în domeniul juridic, social și cultural
262 Bibliotecari, arhivari si curatori (2621 Arhivari si curatori, 2622 Bibliotecari si specialisti in alte servicii de informare)
264 Autori, jurnalisti si lingvisti
265 Artisti creatori si actori (2651 Specialisti in arte vizuale, 2652 Muzicieni, cantareti si compozitori, 2653 Dansatori şi coregrafi, 2654 Regizori şi producători de film, teatru şi alte spectacole, 2655 Actori, 2656 Crainici la radio, televiziune şi alte mijloace de comunicare, 2659 Artişti creatori şi actori neclasificaţi în grupele de bază anterioare)
Subgrupa 34 - Alţi specialişti în domeniul juridic, social şi cultural
343 Alţi specialişti în domeniul artistic, cultural şi culinar:
3431 Fotografi,
3432 Designeri de interior şi decorator,
3433 Tehnicieni în domeniul artei (expoziţii, muzee şi biblioteci)
Subgrupa 21 – Specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei
216 Arhitecţi, proiectanţi, topografi şi designeri:
2161 Arhitecţi constructori,
2162 Arhitecţi în domeniul peisagistic,
2163 Designeri produse şi îmbrăcăminte,
2164 Proiectanţi în domeniul urbanismului şi de sistematizare a traficului,
2166 Designeri grafică şi multimedia
Subgrupa 35 - Tehnicieni în informatică şi comunicaţii
352 Tehnicieni în domeniul telecomunicaţiilor şi al radiodifuziunii şi televiziunii
Subgrupa 12 - Conducători în domeniul administrativ şi comercial
1223 Conducători în domeniul cercetării şi dezvoltării
Subgrupa 14 - Conducători de unități din industria hotelieră, comerț și alte servicii
1431 Conducători de centre sportive, recreative şi culturale

De la meserii creative la industrii culturale
Este un proiect de promovare în mediul online a profesiilor creative și este adresat în special tinerilor din România care aspiră să lucreze sau sunt tineri practicieni în industriile creative.
A fost desfășurat în 2020, cu o cofinanțare AFCN și parteneri Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române București.
Mediu de învățare formal și informal
De-a lungul secolului trecut și până astăzi, diferite profesii creative au avut un parcurs distinct, iar proiectul își propune urmărirea acestei evoluții în domeniile muzică, film, artă și literatură și promovarea specificului profesiilor din sectoarele respective, pentru facilitarea cunoașterii acestora de către tineri aflați la început de carieră, dar și de operatori culturali cu experiență, care vor să colaboreze cu profesioniști din domeniile vizate.
Experții cu care am vorbit
Experții atrași au background-uri profesionale extrem de variate și au lucrat sau lucrează cu diferite tipuri de comunități, grupuri sau publicuri, ținând cont de apartenență etnică sau de gen doar în măsura cercetării și exemplificării problemelor de debalansare în programarea culturală și cele de inegalitate de șanse în promovarea acestora.
„La începutul anilor `90 am ajuns să frecventez cursurile unei școli/facultăți alternative de actorie. Școala era creată de niște profesori univesitari (Horia Deleanu, Zoe Anghel Stâncă și Eugen Nicoară) care mai construiseră o asemenea formă de învățământ în Germania la Freiburg. Licența în arta actorului o obțin ulterior în cadru „institutionalizat” la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș. Din 1995, în ecuația profesională apare radioul – radio Minisat Târgoviște – pe care reușesc să-l strecor printre repetiții, spectacole și turnee de teatru. Odată cu inventarea Radio Guerrilla, în 2004, mă înrolez în rândurile celor care luptă împotriva alienării via media. De 25 ani mă închin doar radioului. O fac zilnic.”
foto Alex Gâlmeanu
Daniela Apostol este președinte Docuart, asociația culturală pentru film documentar românesc. În 2010 a inițiat docuart.ro, care cinci ani mai târziu se transforma într-o platformă culturală de educație cinematografică.
Activitatea Danielei în cadrul asociației se traduce printr-o serie de proiecte dedicate promovării și revitalizării documentarului românesc, nu doar în București, ci și la nivel national, cu accent pe zone defavorizate din punct de vedere cultural. Astfel, au luat naștere festivaluri ca București Docuart Fest, sau Caravana Docuart, dar și un festival dedicat filmelor de(spre) artă – Bucharest Art Film Festival. Acestora li se alătură o suită de alte proiecte complementare ce au ca scop atât susținerea acestui sector al industriei cinematografice naționale, cât și încurajarea consumului în acest segment.
Se preocupă de educația cinematografică și a fotografiei documentare, astfel încât a lansat Academia Docuart – școală de film documentar integrând cursuri de estetica și filosofia imaginii – și a susținut în cadrul asociației ateliere de fotografie adresate liceenilor, din aceeași dorință de a sensibiliza gustul generației tinere pentru produse culturale.
Daniela este implicată activ în proiectul Cultura Alternativă, ce are ca scop realizarea unei politici publice care să ducă spre recunoașterea oficială a statutului socio-profesional al artistului în România.
Este autoare în cadrul volumului „Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea României & Cenaclul Flacăra”, produs de PostModernism Museum.
A absolvit Colegiul Național „Sf. Sava” din București (1976), apoi, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specialitatea Limba și literatura engleză – Limba și literatura română (1981). A fost director fondator al revistei „Observator cultural”. A fost redactor-șef al revistei literare „Contrapunct” și analist politic al postului de radio Europa Liberă, secția română. De asemenea, este prozator și analist politic. A fost unul dintre reprezentanții curentului optzecist în literatura română. În prezent, este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și director editorial al revistei „aLtitudini”. Organizator al „Cafenelei critice”, care se ține cu unele întreruperi din 1990 în barul Facultății de Litere iar în prezent la ClubA. Seria recentă a ajuns la cea de-a doua sută ediție. De asemenea, director al Școlii Doctorale a Facultății de Litere. În perioada 1979-1983 a fost membru activ al Cenaclului de Luni al Centrului Universitar București și al cenaclului Junimea al Universității din București. Este căsătorit cu scriitoarea Simona Popescu, profesor la aceeași facultate.
(sursa wikipedia.org)
Liliana Corobca s-a născut pe 10 octombrie 1975 în Săseni, Călăraşi, Republica Moldova. Doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001), cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (2002-2011) şi, din 2014, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. A debutat cu romanul Negrissimo (2003, Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). La editurile Cartea Românească şi Polirom a publicat romanele Un an în Paradis (2005), tradus în italiană şi germană, Kinderland (2013, 2015, Premiul Radio România Cultural, Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica), tradus în germană şi slovenă, Imperiul fetelor bătrîne (2015), Caiet de cenzor (2017), Capătul drumului (2018), Buburuza (2019). A scris studiul Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la Premiul PEN România) şi monologul în trei acte Cenzura pentru începători/Die Zensur. Für Anfänger (2014). Antologia Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977 (2 vol., 2014) a fost distinsă cu Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundaţiei Culturale Magazin Istoric. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (2005-2009), O cronologie a cenzurii în România (2016) etc. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică și Panorama comunismului în România (2019, 2020, Polirom). În 2020, a scris romanul Ionesco. Elegii pentru noul rinocer în colecția „Biografii romanțate” a Editurii Polirom. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Polonia, Franţa, România.
Gheorghe Preda este regizor de film. Are o licență în regia de film la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Are de asemenea un master în cinema & audiovizual la Universitatea Paris III Sorbonne Nouvelle și un doctorat în cinema și media la U.N.A.T.C. București.
A realizat un film de lungmetraj, un documentar de lungmetraj, 7 scurtmetraje pentru cinema, și mai mult de 50 de reportaje. Jurnalist de televiziune de asemeni, a lucrat în secțiile de publicistică de la ProTV, Tvr, Antena 1 și Realitatea TV.
Pe lângă activitatea din film și televiziune Gheorghe Preda e și universitar. Predă cursul de fashion & media la Universitatea Națională de Arte.
Filmele sale au fost selecționate în festivalurile de profil din Clermont-Ferrand, Vila do Conde, Valladolid, Montreal, Cambridge, Calgary, Sao Paolo, Luxor, Edmonton, Cannes, Minneapolis, Tel Aviv, Brest, Shanghai, Gyor, Londra (Portobello London FF), Brest, Montpellier, Teplice, Biarritz, Cairo.
Absolvent al Facultății de Aeronave, secția Structură (1991, Institutul Politehnic București) și al Şcolii de Muzică Focşani (pian, flaut, 1979). Până în 1990, muzician liber profesionist (chitară, tobe).
Realizator al revistei muzicale „Rocker” (1990–1994, 1999).
Publicist în presa scrisă – peste 3000 de articole în presa centrală (1990 – prezent), 2000 – 2017: lunar, pagina „Muzica la televizor” în revista UCMR, „Actualitatea muzicală”.
Emisiuni muzicale la Radio 3 – România Tineret (1993 – 2004), colaborator la alte posturi Radio România în aceeași perioadă.
Din 1994, jurnalist senior la TVR. Peste 2000 de emisiuni TV în nume propriu, între care „Remix” (realizată până în prezent, săptămânal, pentru TVR 2, TVR Cultural, apoi TVR 3), „Timpul Chitarelor”, „Rock Forum”, „Jazz Restitutio”, „Pop Cultura”, „O poveste cu cântec”, numeroase concerte și festivaluri de profil, etc, cele mai audiate fiind emisiunile documentare şi acelea cu noile nume rock, folk, jazz, precum și cele 150 de portrete filmate în diaspora (2010 – 2015).
A colaborat la numeroase documentare, inclusiv independente, între care „Născuți la comandă – Decrețeii” (2005, Florin Iepan) și „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” (2010, Andrei Ujică)
Cărți – detalii aici
Cosmin Nasui este curator, istoric și critic de artă, manager cultural, evaluator acreditat de artă contemporană, evaluator de proiecte culturale. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection & gallery (www.cosminnasui.com), care expune, reprezintă și promovează în țară și străinătate artiști contemporani români. Este curator la platforma muzeală privată PostModernism Museum (www.postmodernism.ro). Este autor de cărți de sinteză și monografii:
Studii/cercetări/lucrări publicate (autor / coautor) aici.
Adrian-Silvan Ionescu s-a născut în anul 1952 în București. A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza după care s-a înscris la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu la secția de Istoria și Teoria Artei. După absolvirea Institutului din anul 1975, a lucrat ca muzeograf la Muzeul Național de Artă al României și mai apoi la Muzeul Municipiului București. În perioada anilor 1990 – 1993 a îndeplinit funcția de director adjunct al acestei instituții. Între anii 1990 – 1993 a fost consilierul cultural al Inspectoratului pentru Cultură a Municipiului București. În această perioadă s-a dedicat cercetării devenind astfel cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din București, între anii 1995 – 2011. În anul 1997 și-a luat doctoratul în științe istorice – specialitatea istorie modernă universală și din anul 1996 a început să predea la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. În anul 2012 a fost profesor asociat la Universitatea Națională de Arte unde ținea prelegeri și cursuri de istoria fotografiei și a filmului, precum și cursuri de obținerea licenței de master.
De-a lungul timpului Adrian-Silvan Ionescu a fost critic și istoric de artă, cronicar plastic și organizator de expoziții. În cariera sa a publicat 12 cărți și a editat alte patru.
Începând din data de 1 mai 2011 este directorul Institutului de Istoria Artei George Oprescu.
(sursă: wikipedia.org, sursă foto foto: De la Asybaris01 – File:Fotografie de grup.jpg, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=70476969)
„De la meserii creative la industrii culturale” este un proiect marca Formare Culturală. Acesta se produce între iulie și noiembrie 2020 și rămâne disponibil online.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române București
Detalii suplimentare: Oana Nasui, coordonator comunicare, [email protected], 0730040514
Profesii creative: atunci și acum
Proiectul promovează în mediul online profesii creative, din perspectiva istorică și a provocărilor prezentului, ambele raportate la specificul spațiului românesc: 10 materiale video cu profesioniști din 5 domenii creative – arhitectură, curatoriat, fotografie, management cultural și regie.
Materialele video sunt însoțite de materiale-text bazate pe cercetarea dezvoltării profesiilor respective acum o sută de ani la începuturile României moderne.

CURATORIAT
REGIE
ARHITECTURA
MANAGEMENT CULTURAL
FOTOGRAFIE
Proiectul este construit în jurul binomului trecut-prezent, punând în lumină unele dintre primele profesii creative din România modernă, așa cum erau în urmă cu 100 de ani, cu accent pe diversitate și toleranță, și cum au evoluat ele astăzi.
„Profesii creative – atunci și acum” este un n proiect marca Formare Culturală. Acesta s-a produs între iulie și noiembrie 2017 și a rămas disponibil online.
Platforma Formare Culturală, inițiată în 2012, implementează conceptul de „experiență formalizată” în formarea profesională creativă prin oferirea de traininguri, consultanță , resurse și întâlniri de networking cultural în proiecte culturale și creative.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
comunicare – Modernism.ro, The Institute, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Nod Makerspace
cercetare – Muzeul Municipiului București, NOD Makerspace, Arhiva Națională de Filme, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Muzeul Județean de Istorie Brașov
Detalii suplimentare: Oana Ioniță Nasui, coordonator comunicare, [email protected], 0730040514
ce alte profesii ai vrea să investigăm?
Scrie-ne.
În cadrul Clasificării Ocupațiilor din România se poate centraliza un număr de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 și 35.