Cu experiență profesională în domeniile expertizei culturale: consultanță, management, evaluare, comunicare, formare profesională, Oana Nasui activează ca fondator și dezvoltator de proiecte și programe culturale și creative: managing partner la Nasui collection , dezvoltator cultural la PostModernism Museum, fondator și trainer pe domenii precum management cultural, comunicare și dezvoltarea audiențelor la platforma Formare Culturală, project manager la cea mai mare platformă de promovare a culturii vizuale contemporane românești Modernism.ro, evaluator de proiecte culturale și editoriale și consultant în planificare culturală – programe, strategii, politici: în perioada 2018-2019 a fost coordonator al unei propuneri de politică publică privind Statutul Artistului în România, în cadrul proiectului Cultura Alternativă, a coordonat prima Strategie culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025 și a fost responsabil de comunicare la programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.

Printre organizațiile cu care a lucrat se numără: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, Casa Filipescu Cesianu și Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național Cotroceni, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) – Facultatea de Litere – Universitatea din București, Departamentul de Limbi și Literaturi Orientale – Secţia de limba şi literatura japoneză – Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – Universitatea din București, Facultatea de Istorie – Universitatea din București, Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Institutul Cultural Român, Memorialul Închisoarea Pitești, Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat, Muzeul de Artă Râmnicu Sărat, Muzeul Oraşului Oradea – Complex cultural (Muzeul Cetăţii şi Oraşului), Memorialul „Rezistenţă şi represiune în Bihor” Oradea, Memorialul Gherla, St. George’s Hall Liverpool, Uniunea Artiștilor Plastici – filiala Baia Mare, Primăria Municipiului Baia Mare, Institutul Cultural Român de la Lisabona, Ambasada României în Republica Portugheză, Primăria orașului Cascais, Primăria orașului Porto, Casa da Musica Porto, Institutul Cultural Român (finanțator transport Cascais, Porto, Kiev), Institutul Francez București, Ambasada României în Ucraina, Ministerul Culturii din Ucraina, Administrația de Stat a orașului Kiev, Primăria Raionului Shevchenko, Primăria orașului Mîkolaiv (Ucraina), Instituția comunală „Agenția de dezvoltare a orașului Mîkolaiv”, Organizația civică „Centrul de resurse pentru inițiative civice” Mîkolaiv, Modarom S.C.M. Brașov, Fundația Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Fundația Baia Mare Capitală Culturală Europeană, Asociația Docuart, Asociația Forums, Asociația MAIE, Asociația Ecosens, Asociația CRIES, Asociația pentru Dezvoltare Urbană, Asociația Istoria Artei, Noaptea Albă a Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor, Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Japan Foundation, Ambasada Japoniei în România, Swan Office Park, Șerban & Asociații, Fujitsu, Epson, Illy, The Institute, Nod Makerspace, Festivalul One World Romania, Photo Film Festival Romania, Fundația Domeniul Otetelișanu, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Muzeul Cineastului Amator, Rizi Design, Castelul Cantacuzino Bușteni, European Confederation of Youth Clubs, Poissonnerie Bruxelles, Erka, Nord Planet, Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Radio Romania International, Guerilla Radio, TVR.

Studii publicate 

Autor cu studiul „Inovație socială în cultură sau cum Cenușăreasa devine prințesă” în volumul „100 de fețe ale inovației”, capitolul „Inovație socială și Societate civilă” , subcapitolul „Artă și Cultură” (editura Nemira, 2016)

Autor cu studiul „Construirea de politici publice culturale în perioada Ceaușescu” în volumul Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea României & Cenaclul Flacăra (editura PostModernism Museum, 2019)

Coordonator al propunerii de politică publică „Consolidarea unui statut al artistului, autorului, creatorului în România”, editura PostModernism Museum, 2019

Contributor și coordonator volume Noii industriași, creativii” – studii de caz și cercetări în zona industriilor creative (2016, 2017, 2018, 2021, editura PostModernism Museum)

Coautor Ghidul Evaluatorului AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), 2017

 Profil Linkedin

LinkedIn
Share
WhatsApp