UNESCO a adoptat încă din 2005 (cu intrare în vigoare în 2007) Convenția privind dreptul la diversitatea culturală și a tehnologiilor digitale. Două profesoare, doamna Hanania și doamna Norodom (din Brazilia și Franța) au adunat în documentul de față studii teoretice,...
Un document creat de Departamentul pentru Cultură, Media și Sport din UK despre impactul economic al industriilor creative în UK. Interesant de văzut: ce sunt industriile creative pentru ei, câte joburi au fost generate și câți bani au „intrat” în economie din partea...
Indexul „Worldwide Educating for the Future” evaluează eficiența sistemelor de educație globale în pregătirea tinerilor pentru provocările viitoare, subliniind necesitatea abilităților precum gândirea critică și colaborarea, identificând lacune în politicile...
„Ghidul Evaluatorului Proiecte Culturale” oferă îndrumări pentru evaluarea proiectelor culturale depuse spre finanțare la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) din România, descriind procesul de evaluare, criteriile de eligibilitate, rolurile evaluatorilor...
Studiul se concentrează pe dezvoltarea publicului și cum să prioritizăm publicul în organizațiile culturale. Acesta oferă recomandări esențiale pentru creșterea conștientizării cu privire la dezvoltarea publicului, implementarea unor abordări bazate pe dovezi pentru...
Studiul explorează rolul în creștere al crowdfunding-ului în sectoarele culturale și creative (CCS) din Europa, subliniind potențialul său de a remodela implicarea publicului și accesul la finanțare. Analizând aproape 75.000 de campanii, studiul evidențiază...
Studiul despre dezvoltarea audienței își propune să plaseze publicul în centrul organizațiilor culturale, fiind realizat de un grup de experți internaționali și incluzând studii de caz din 17 țări europene, selectate printr-un apel deschis de către Comisia Europeană,...
Paragraf: Sondajul Eurobarometru relevă că europenii se implică activ în diverse activități culturale, cu rate ridicate de participare la vizionarea televizorului, citit și ascultatul muzicii, iar în ciuda discrepanțelor semnificative în utilizarea internetului,...
Raportul despre sectorul neguvernamental din România în 2017 oferă o analiză amplă a profilului, tendințelor și provocărilor acestuia, subliniind rolul crucial al organizațiilor neguvernamentale în dezvoltarea socială și economică, implicarea cetățenilor,...
Raportul Curții Europene a Drepturilor Omului abordează drepturile culturale în jurisprudența sa, subliniind că, deși „dreptul la cultură” nu este recunoscut explicit în Convenția Europeană, diverse articole protejează aspecte ale drepturilor culturale. Raportul...
Acest text servește ca un ghid pentru politicile culturale, discutând despre importanța culturii în societate, rolul guvernului în sprijinirea inițiativelor culturale și necesitatea unei abordări echilibrate care să ia în considerare atât patrimoniul, cât și...
Raportul analizează sinergia dintre muzee și industriile creative din Europa, subliniind importanța cooperării pentru creșterea implicării publicului, dezvoltarea de produse și inovația culturală. Datele din Letonia, Islanda și Polonia arată stadiul actual al...
A Patra Revoluție Industrială, așa cum o descrie Klaus Schwab, aduce o schimbare majoră în felul în care trăim, muncim și interacționăm, fiind impulsionată de tehnologii precum inteligența artificială, robotica și biotehnologia. Schwab ne amintește cât de important...
Documentul subliniază importanța dezvoltării publicului în sectorul cultural european post-2020, evidențiind cum finanțările UE au consolidat legăturile dintre artiști, public și organizații culturale, și accentuează necesitatea ca operatorii culturali să...
Raportul „Internet Trends” din 2017 al lui Mary Meeker relevă o creștere solidă a numărului de utilizatori de internet la nivel global, o încetinire a creșterii pieței smartphone-urilor și o trecere către publicitate și comerț online mai ușor de măsurat. Jocurile...
Textul este un memoriu fragmentat și haotic care expune experiențele de viață, reflecțiile și opiniile autorului. Ciprian Măceșaru împărtășește perspective personale despre copilăria sa în România, cariera sa academică în științe politice și opiniile sale critice...
Resursele despre Web 2.0 și ONG-uri acoperă diverse aspecte pentru a ajuta organizațiile nonprofit să utilizeze eficient noile tehnologii. Acestea includ materiale despre conceptele Web 2.0 (Michael Wesch, Tim O’Reilly) și instrumente pentru marketing și...
Conceptul de politică culturală în România post-comunistă a evoluat de-a lungul timpului, începând cu invenția politicii culturale în 1950 și cu o dominanță tot mai mare a acesteia, implicând interacțiunea dintre știință, societate și economie. Aceasta a dus la o...
Studiul își propune să cartografieze spațiile culturale independente din București, concentrându-se pe fenomenul recent al barurilor, teraselor și restaurantelor care găzduiesc activități culturale, alături de instituțiile culturale tradiționale; prin intermediul a 23...
Raportul Eurobarometru Special 399 din 2013 analizează accesul și participarea culturală a cetățenilor UE, evidențiind o scădere a implicării în activități culturale din 2007, din cauza factorilor economici, și subliniază barierele precum lipsa timpului și a...
Textul discută despre rolul Centrului de Cercetare și Consultanță în Cultură (CCCDC) în sprijinul politicilor publice pentru creativitate în România, subliniind obiectivele și soluțiile propuse pentru îmbunătățirea industriilor culturale, sprijinirea IMM-urilor din...
Diversitatea expresiilor culturale în era digitală este explorată din diverse perspective într-o publicație cuprinzătoare, care analizează impactul tehnologiilor digitale asupra industriilor culturale și adaptarea legislațiilor și politicilor la peisajul digital,...
Cartea Albă a Sectoarelor Culturale și Creative din România” își propune să stabilească un cadru structurat pentru sectoarele culturale și creative din România, care până acum au fost lipsite de reglementări și politici coerente, în ciuda existenței unor legi speciale...
Studiul își propune să identifice și să descrie potențialii antreprenori din industriile creative și IT, concentrându-se pe importanța strategică a acestor industrii în contextul economiilor locale din ce în ce mai conectate la economia corporativă globală....
Ecosistemul financiar pentru sectoarele culturale și creative (SCC) prezintă provocări unice în accesul la finanțare pentru micile și mijloacele întreprinderi (IMM), care se confruntă cu dificultăți precum lipsa de active tangibile, dependența de active intangibile,...
Instrumentul IETM, „A vinde sau a nu vinde?”, oferă organizațiilor artistice și culturale perspective asupra inovării modelului de afaceri, subliniind necesitatea adaptării la provocările economice prin dezvoltarea unor modele viabile care să echilibreze...
Raportul final evaluează Capitalele Europene ale Culturii din 2015, Mons (Belgia) și Plzeň (Cehia), evidențiind programele lor culturale, strategiile organizaționale și impactul asupra comunităților și economiilor locale, subliniind succesele, provocările și...
Raportul explorează rolul culturii în economia cunoașterii, subliniind importanța sa pentru creșterea economică și inovație. Acesta analizează definițiile economiei cunoașterii, impactul industriilor creative, importanța educației și a creativității, provocările aduse...
„CARTA pentru CULTURA VIE” este un manifest care pledează pentru o nouă abordare a sprijinirii culturii în România, subliniind importanța culturii dinamice și emergente și impactul ei pozitiv asupra societății, educației și economiei, documentul evidențiind...
Un workshop în parteneriat cu Centrul MORA – Studii de caz: platforma Modernism.ro, Năsui colecție & galerie, PostModernism Museum, Sibiu Capitală culturală europeană 2007, Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025.– Ce sunt industriile creative–...
