Raportul final ESSnet-Culture, realizat prin colaborarea diverselor entități, inclusiv Comisia Europeană și Ministerul Culturii din Luxemburg, subliniază importanța statisticilor culturale în contextul european și eforturile de armonizare a metodelor de...
Studiul realizat în 2013 ca răspuns la apelul Parlamentului European din 2012 pentru o evaluare a efectelor pe termen lung ale programului Capitala Europeană a Culturii (ECoC) are ca scop examinarea strategiilor de succes, revizuirea impacturilor din perspective...
Europenii din nordul Europei au cele mai ridicate niveluri de participare culturală, însă, în general, implicarea culturală a scăzut în UE din 2007, doar 18% dintre cetățeni declarând o implicare ridicată. Cele mai active țări sunt Danemarca, Suedia și Finlanda, dar...
În studiul lor “Viitorul ocupării: Cât de vulnerabile sunt locurile de muncă la automatizare?”, Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne analizează vulnerabilitatea diferitelor ocupații la automatizarea determinată de avansurile tehnologice....
Textul descrie un sondaj de percepție realizat în 79 de orașe europene, evaluând opiniile rezidenților cu privire la calitatea vieții, pe baza datelor colectate de la aproximativ 41.000 de persoane. Comandat de Direcția Generală pentru Politică Regională și...
Recensământul din 2011 privind Populația și Locuințele din România a arătat o populație stabilă de 20.121.641 de persoane, marcând o scădere semnificativă de 1.559.333 în comparație cu datele din 2002. Femeile au reprezentat 51,4% din totalul populației....
Textul discută inițiativa Centrului de Informare Teatrală din Finlanda privind mobilitatea și cooperarea culturală în spațiile digitale, subliniind importanța rețelelor între artiști din întreaga Europă. Se pune accentul pe provocările mobilității fizice și virtuale,...
„Barometrul Consumului Cultural 2012” descrie starea infrastructurii culturale în gospodării și spații publice din România, relevând un nivel ridicat de deținere a dispozitivelor electronice, precum televizoare (97,9%) și telefoane mobile (88,2%), cu acces...
„In Praise of Commercial Culture” de Tyler Cowen susține că o economie de piață încurajează creativitatea artistică și diversitatea culturală, mai degrabă decât să o diminueze. Cowen critică pesimismul cultural, subliniind modul în care mecanismele economice susțin...
„Managing Innovation in the Arts: Making Art Work” de Marian Fitzgibbon cercetează relația complicată dintre inovare și management în cadrul organizațiilor de artă. Acesta discută diferite structuri pentru înțelegerea inovației, evidențiază studii de caz ale...
Raportul EENC elaborat de Anne Bamford și Michael Wimmer analizează dezvoltarea audienței în cadrul Programului Europa Creativă. Acesta evidențiază importanța ca organizațiile artistice să implementeze strategii cuprinzătoare de dezvoltare a publicului, care să...
Această publicație aduce o perspectivă nouă asupra publicului de artă din Anglia, bazându-se pe cercetări recente de segmentare. Ea împarte populația adultă în funcție de nivelul lor de implicare în activitățile artistice, oferind o imagine clară a obiceiurilor de...
Prin această analiză se urmăreşte conturarea unei imagini de ansamblu cu privire la Cine? Ce ? Cum ? Când ? organizează evenimente/proiecte culturale în Bucureşti. Mai exact, este analizată oferta culturală din Bucureşti, pentru anul 2009, în termeni de număr şi...
Articolul critică definițiile industriilor culturale și creative în cadrul politicii publice, argumentând că cadrele actuale nu sunt clare și nu recunosc atributele unice ale creativității culturale. Ea subliniază necesitatea unei politici culturale care să susțină...
IETM (International Network for Contemporary Performing Arts) a creat un ghid detaliat pentru oportunitățile de finanțare a artelor în Europa și la nivel internațional. Ghidul acoperă surse precum programele UE, inclusiv Europa Creativă, Erasmus+ și EuropeAid,...
Raportul preliminar privind investigația sectorială a dreptului de autor și a drepturilor conexe din 2019 analizează cadrul legal, practicile internaționale și mecanismele de piață din jurul dreptului de autor. Acesta identifică rolurile organizațiilor de gestiune...
Articolul discută politica industrială a României în contextul Strategiei 2020 a Comisiei Europene, subliniind evoluția semnificativă a strategiilor industriale din 2007 până în prezent, în special în ceea ce privește necesitatea de inovare și investiții în sectoare...
Cercetarea realizată de Asociația de Marketing prin Motoare de Căutare din România (SEMRo) a avut ca scop înțelegerea stării și caracteristicilor pieței online din România. Studiul a implicat 251 de respondenți, dintre care 160 de companii ce utilizează servicii...
Gamificarea îmbunătățește patrimoniul cultural prin combinarea jocului cu educația, abordând provocările generate de globalizare și de tăierile bugetare. Institutul Serious Games exemplifică acest lucru prin cercetări și studii de caz, demonstrând cum experiențele...
Textul vorbește despre industriile culturale și creative, despre importanța lor în viața de zi cu zi și despre oportunitățile pe care le oferă antreprenorilor. Se prezintă evoluția și definițiile acestor industrii creative, subliniind impactul lor economic și nevoia...
Cea de-a 3-a dezbatere politică anuală ENCATC, desfășurată pe 5 iulie 2013 la Bruxelles, a abordat dificultățile întâmpinate de sectorul cultural în urma reducerilor bugetare cauzate de criza economică. Peste 90 de participanți au discutat necesitatea adoptării...
