(text apărut în volumul 1, „Noii industriași, creativii”, publicat la editura PostModernism Museum în 2016, ISBN 978-606-93751-4-3)
„48 de ore de viață pentru Teba”, „Fabrica Teba spartă în particule”, „Fabrica Teba la 5 lei și-un mulțumesc”, „After Teba” sau „Până la adânci bătrâneți la Teba” sunt doar câteva dintre calificativele sub semnul cărora Fabrica Teba, un proiect al asociației CitiZenit, s-a (re)lansat în peisajul autohton arădean.
Totul a început cu festivalul Particles, sau mai degrabă cu patru oameni din Arad. Povestea este una tipică, atât pentru mișcările de regenerare urbană care încep să prindă rădăcini și în România, cât și pentru situațiile de acest fel din întreg spațiul occidental(izat). Este povestea clasică a unor oameni plimbați prin locuri luminoase, serioase, diverse, dinamice (și lista poate continua), plimbați prin viitor în locuri care uneori par despărțite de noi prin ani, nu kilometri, prin locuri cărora însă le lipsește ancora, adică acel aer inefabil, acel je ne sais quoi, care să te țină acolo. Este povestea unor oameni întorși. Întorși într-un loc care chiar dacă are acel farmec special, să-l numim potențial de-aici încolo, nu prea are nimic altceva. Iar de aici se nasc o serie de nevoi care te pot face să-ți sufleci mânecile, să te scarpini în cap și să te apuci de treabă.
Proiectul Reset Teba s-a născut din nevoia de avea în Arad un spațiu în care trăiește cultura contemporană, din nevoia de a călători puțin în timp într-un oraș din care nu mai e nevoie să pleci pentru a consuma artă și cultură. Mai precis, s-a născut la un workshop de dans contemporan, un eveniment atipic și izolat care se întâmpla în primăvara lui 2015, în subsolul unui liceu din oraș – care ne-a determinat să constatăm că vrem mult mai multe evenimente culturale în oraș. Drept urmare am decis să mai facem noi un workshop, urmat de o petrecere, alte workshopuri, o expoziție și alte câteva evenimente interdisciplinare, adică, finalmente un festival.
Așadar, într-o lună și jumătate, echipați strict cu energie și determinare, am pus pe picioare prima ediție a festivalului „Particles – Intermedia Lab and Music Festival”. Un lucru de care ne-am dat seama destul de rapid a fost faptul că nu vrem un festival în afara orașului, în pădure sau alte spații marginale unde sunt împinse de obicei festivalurile, așa că am început să căutăm un spațiu destul de mare încât să cuprindă toate planurile și energiile noastre. Ce s-a întâmplat în primă instanță la Teba a fost un fel de mișcare de tip occupy, de ocupare a spațiului, dar cu acordul proprietarului. Am bătut la ușă, am spus că vrem să facem un festival cultural de 48 de ore, un itinerariu de explorare a artei contemporane și am primit acordul să ne apucăm de treabă. Având la dispoziție două hale imense și goale, ne-am întregit echipa cu trei designeri care au participat cu conceptul de amenajare a spațiului. Iar spațiul ne-a învăluit într-o asemenea măsură încât nu am mai vrut și nu am mai putut să plecăm. După încheierea festivalului am spus că e păcat să nu profităm de locul acela încă puțin. Măcar o lună. Două. Trei.
De la prima ediție a festivalului Particles, care a avut loc la sfârșitul lui mai 2015, a trecut un an și jumătate, timp în care am activat în această formulă magică de 7 persoane, formulă care mai poartă și denumirea Asociația culturală CitiZenit și în care am imaginat, conceput și elaborat proiectul de refuncționalizare și de regenerare urbană prin evenimente culturale, Reset Teba.
Reset Teba reprezintă un spaţiu alternativ de creaţie şi manifestare artistică şi este totodată primul proiect de regenerare urbană și culturală din Arad. Prin conversia halelor din fosta fabrică de textile în spații alternative multifuncționale, am început să transformăm Teba într-un incubator local al artelor contemporane, o platformă independentă pentru proiecte de creație, film, design, street art și revitalizare urbană, cât și pentru evenimente culturale periodice. Pe parcursul unui an și jumătate (mai 2015 – octombrie 2016), am organizat 94 de evenimente (majoritatea covârșitoare în incinta acestui spațiu), printre care proiecții de film, expoziții de artă și fotografie, concerte, ateliere, seri de discuții. Prin intermediul asociației CitiZenit, mai multe hale din fabrica Teba au funcționat ca galerii alternative de artă contemporană sau cinematecă, găzduind totodată 4 festivaluri, „Particles – Intermedia Lab and Music Festival”, organizat de CitiZenit, precum și ediția locală a festivalului „ArtEncounters”, a treia ediție a festivalului de literatură „Discuția secretă” și închiderea oficială a celei de-a treia ediții a festivalului de film documentar „fArad” – evenimente în cadrul cărora am fost parteneri. Fabrica Teba s-a aflat pe traseul nocturn al spațiilor pentru artă și în cadrul NAG10, prima ediție a „Nopții albe a galeriilor”, organizată în Arad. Atât în 2015, cât și în 2016 am fost parteneri și gazde locale ale platformei de filme documentare creative „KineDok”, sau ale „Zilelor filmului maghiar” – Filmtettfeszt, dar am găzduit în 2015 și propria noastră cinematecă, „TebaKinema”, proiectând filme precum „Baraka”, „Dr. Strangelove”, „Amarcord”, „Gomorrah”, „Post Tenebras Lux” sau „Enter the void”, iar în 2016, în premieră în Arad, filmele „Mr. Gaga” sau „Lumea e a mea”, precum și cine-concertele „Nosferatu” și „Metropolis”, cu acompaniament live.
La Teba au avut loc mai multe expoziții ale kinema ikon-ului, sau ale unor artiști precum Dan Perjovschi, Adi Matei, 9 artiști internaționali care au expus în cadrul expoziției FirstCut@ArtEncounters, precum și 5 artiști locali. Au expus fotografii Adi Bulboacă, Ciprian Hord, Ana Maria Tatu, Mădălin Marienuț și lista poate continua cu expoziții de grup, precum 10 fotografi în 10 țări, ș.a.m.d. Din vara lui 2016 am început să găzduim cu bucurie și spectacole de teatru independent, 2 spectacole timișorene ale trupei Auăleu, „Ferma animalelor și Huo!”, un spectacol născocit la Sibiu după romanul „Și Hams și Regretel”, al lui Matei Florian, spectacolul arădean „Euralien”, după Goran Stefanovski și „Iepurele alb, iepurele roșu”, al iranianului Nassim Soleimanpour, un performance în premieră în România, fără regizor, fără repetiții, jucat de fiecare dată de un alt actor după textul la prima vedere, primit în direct pe scenă, tradus în limba română și produs de CitiZenit. Am și cântat la Teba, împreună cu Danaga, Rodion G.A, sZempöl Offchestra, Karpov not Kasparov, Aria Urbană, Baba Dochia, Temple Invisible, Grimus, Please the Trees și Sofa Surfers & am dansat cu Seme, Lucu Chen, Admin, Saboar, IV-IN, Dj Ethylen și bineînțeles și această listă se încheie cu „etc.”. Nu în ultimul rând, prin halele Teba s-au perindat lucruri noi și vechi la garage sale-urile și târgurile pe care le-am organizat în speranța stimulării și atragerii altor antreprenori care activează în sectorul industriilor creative. Iar printre evenimentele cele mai vibrante pe care le-am facilitat / găzduit / adăpostit, neconsemnate în programe și calendare, se numără nenumăratele întâlniri spontane de și cu prieteni veniți în vizită și prospecție în acest spațiu fără program stabil și fără limitări.
Înșiruirea aluvionară pe care tocmai ați parcurs-o nu e întâmplătoare, ci în mare măsură reprezentativă pentru ritmul și atmosfera de la Teba din ultimul an și jumătate, timp în care ne-am lăsat purtați de un val, a cărui curgere a fost uneori dezlănțuită (în momente în care ne-am trezit că organizăm evenimente de la o săptămână la alta și când au început să se înșiruie chiar mai multe evenimente pe săptămână) și uneori poticnită, dar pe parcursul căreia am coagulat în jurul nostru o comunitate. Paragraful anterior poate fi rezumat și altfel. Prin colaborarea cu toți acești artiști, antreprenori, asociați și asociații, am facilitat accesul publicului arădean la proiecte artistice independente, oferindu-le locuitorilor posibilitatea de intra în dialog atât cu artiști de renume internațional, cât și cu artiști naționali sau debutanți locali. Prin caracterul interdisciplinar al evenimentelor noastre am atras un public nou, implicând categorii de public absente din viața culturală a orașului. Totodată am diversificat oferta culturală a orașului și am construit un cadru de întâlnire pentru mai multe grupuri de inițiativă culturală – din domeniul filmului, fotografiei, arhitecturii, designului, artelor spectacolului, muzicii dar și al voluntariatului și dezvoltării personale – colaborând în realizarea mai multor proiecte, astfel încât aceștia să poată beneficia astfel de un public mai divers și în cadrul altor proiecte independente pe care le desfășoară. Toți cei care am clădit și alcătuim această comunitate suntem legați prin potențial și nevoia pe care o pomeneam mai sus – de a găsi în oraș un spațiu în care trăiește cultura contemporană.
Paragraful anterior poate fi re-rezumat și altfel. Am explorat și în mediul cinematografic tema aceasta a potențialului, a energiei (creative) latente, nematerializate, a spațiului pentru artă, prin scurtmetrajul „White is the new white”, un film atmosferic și meditativ despre transformarea unei relicve a trecutului într-un vehicul al viitorului: un spațiu creativ contemporan, real și viu. Regizorul filmului este și unul dintre membrii fondatori ai asociației CitiZenit, prin urmare atât inițiator, cât și observator al fenomenului cultural de la Teba. Scurtmetrajul a fost realizat în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte derulate de CitiZenit, platforma independentă de producție și educație cinematografică care funcționează sub denumirea „Atelier de film”. Această platformă e destinată atât realizatorilor de film (tineri sau experimentaţi, amatori sau profesionişti), cât şi celor pasionaţi de film. În contextul în care Aradul aproape că lipseşte de pe harta cinematografiei contemporane, prin acest proiect ne-am propus să facilităm accesul publicului larg la producții cinematografice care nu beneficiază de distribuție în marile lanțuri cinematografice, dar și să creăm un cadru de dialog între realizatorii de film din Arad, prin inițierea unui program de producţie cinematografică, dedicat în special tinerilor cineaşti din regiune. Astfel, din colaborarea a 10 realizatori de film s-au născut 5 scurtmetraje în cadrul primei ediții a acestui proiect. Premiera celor cinci scurtmetraje a avut loc în septembrie 2015 la Teba, iar de atunci filmele îşi urmează traseul festivalier, plimbându-se pe la „TIFF”, „DocuArt”, „altcineAction!”, „Split”, „Filmul de Piatră”, „IDIF” Croația, „Timishort”, „Urban Eye Film Festival”, „Ceau Cinema!”, „fArad” și sperăm că și această listă va continua.
Pe lângă proiectele de distribuție cinematografică, artistică și culturală, asociația CitiZenit are o serie de proiecte de producție artistică, de tipul „Atelierului de film”. Proiectul „Atelier de film”, precum și celelalte proiecte de producție, de altfel, se leagă de background-ul membrilor fondatori, care activează, pe perechi, în film și filologie/filosofie/teatru sau în triptic, în arhitectură și design. Un alt proiect amplu al asociației, și acesta adresat comunității locale, explorează modalități de cunoaștere, integrare și intervenție în spațiul public prin dialoguri despre și workshopuri de arhitectură și design. Proiectul are două module: „Dialog despre arhitectură și design” și „Reconversii în arhitectură și design”. Am inițiat acest dialog în comunitatea locală odată cu proiectul de reconversie pe care l-am realizat în fabrica Teba, însă am formalizat discuțiile începând cu decembrie 2015. Aceste dialoguri nu se adresează unui public specializat, ci doar interesat de confortul oferit de spațiile publice și resursele pe care le avem pentru a îmbunătăți şi transforma oraşul în care trăim. Dialogurile au în primul rând un scop educativ, familiarizând participanții cu proiecte reușite și exemple de bune practici din alte orașe, însă ne permit totodată să identificăm palierele de intervenție în spațiul public pentru locuitorii orașului. În cadrul proiectului am abordat atât teoretic, cât și practic, teme precum amenajarea spațiului personal și designul de produs (dialog completat printr-un workshop de restaurare de mobilier), arhitectura parametrică (completat prin două workshopuri de fabricație digitală, concretizate printr-o instalație care a marcat accesul la festivalul „Particles”), sau peisagistica (completat printr-un workshop de reabilitare curte interioară).
Interdisciplinaritatea și proiectele inter-media au reprezentat de la începutul activității CitiZenit o miză, pe de o parte datorită background-ului eclectic al asociației, iar pe de altă parte din dorința de a dinamiza ritmul activității culturale din oraș, dând naștere unui fenomen de efervescență culturală prin interacțiunea dintre arte, dar și dintre participanți. Ne-am lăsat și noi prinși de efervescența aceasta, dând curs unor invitații de a expune și de a ne prezenta la rândul nostru, la alte festivaluri din țară, la ultimele 2 ediții ale „Festivalului de artă contemporană” Arad sau în cadrul celui mai recent sezon produs de grupul kinema ikon. Granițele dintre arte le testăm la „Particles – Intermedia Lab and Music Festival”, un festival-capsulă, unde încercăm terenul pentru diverse tipuri de evenimente prin 48 de ore de activitate culturală neîntreruptă. Printre highlight-urile și noutățile celei de-a doua ediții a festivalului, spre exemplu, se numără workshopurile de dans contemporan și de street art. Atelierul de dans contemporan a constituit o premieră nu doar locală, ci chiar națională și regională, fiind pentru prima oară când a avut loc un workshop „Gaga / people” în Europa de Est, sub tutela lui Noam Eidelman de la Batsheva Dance Company, Israel. Prezența street art-ului în festival a constituit o noutate nu doar datorită atelierului, ci și prin realizarea primelor 2 picturi murale din Arad, de artiștii londonezi Mr. Cenz și Dale Grimshaw. În felul acesta am inițiat și cel mai recent proiect amplu al asociației, de a împânzi orașul cu artă stradală. Proiectul se află la început, iar până în prezent, muralelor englezești li s-au alăturat picturi realizate de „Pisica Pătrată” și Radu Pandele.
Pentru asociația CitiZenit, orașul exercită o forță magnetică, care nu ne lasă să ne îndepărtăm niciodată prea mult și ne determină să dorim, la fiecare reîntoarcere, să îmbunătățim experiența locuirii noastre în Arad. Prin natura activității noastre, am intrat într-un network și ne plasăm mereu în diferite intersecții, pe care le traversăm, încurcăm, retraversăm – suntem concomitent și alternativ la intersecția dintre arte, dintre producție și distribuție, dintre personal și business, dintre mainstream și underground, dintre job și voluntariat, dintre public și privat, dintre veniri și plecări. Povestea de până acum a fost extrem de personală, așa cum ar trebui să fie experimentată și arta și cultura și comunitatea. Însă investirea personală, mersul până în, prin și dincolo de pânzele albe nu reprezintă o strategie de business, așa cum un hub cultural sau un spațiu alternativ de creație nu se poate dezvolta în lipsa unei gândiri manageriale solide și sustenabile, nu se poate susține în lipsa unor politici publice coerente și/sau a unor finanțări private responsabile, de lungă durată. Momentan ne aflăm într-un nod de intersecții, în tranziția de la energie la strategie. Undeva pe parcursul drumului ne-am găsit și un motto, numai bun de încheiat articole și ghidat prin intersecții:
„Pentru a vedea un oraş, nu e suficient să ţii ochii deschiși. Mai întâi trebuie să scapi de tot ceea ce te împiedică să-l vezi.” – Italo Calvino, Orașele invizibile.
Oana Furdea este manager de proiect în cadrul Asociaţiei CitiZenit. Este în primul rând consumator şi de cele mai multe ori vânător de experienţe şi experimente culturale, iar pe parcursul ultimilor doi ani a devenit organizator. Cu un background în filologie, Oana e absolventă a Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, la secția de Literatură Comparată. A studiat Literatură și cultură contemporană în cadrul cursurilor de masterat ale Birkbeck College, University of London. A fost redactor şi colaborator al mai multor reviste culturale din România şi Marea Britanie. E deconstructivistă, vorbeşte mult şi crede că totul este discurs, e mereu în căutare de poveşti, pe care ocazional îşi propune să le rescrie.
