(text apărut în volumul 1, „Noii industriași, creativii”, publicat la editura PostModernism Museum în 2016, ISBN 978-606-93751-4-3)
Proiectul NOD makerspace a apărut în contextul internațional al dezvoltării accelerate de spații de co-working (huburi, incubatoare, acceleratoare), ca noi modalități de desfășurare a muncii, opusă corporațiilor, dar și în contextul în care designul, ca forță generatoare de economie și cultură în societate, a intrat într-o epocă a fabricării digitale. România este în urmă în aceste noi tendințe, din cauza lipsei de comunicare între școli, piața muncii și actanții industriali.
Lansat în anul 2015, proiectul NOD makerspace este primul centru comunitar creativ de dimensiuni mari din România, care are ca scop democratizarea designului, a ingineriei, a fabricației și a educației creative.
Nod, noduri, s. n. Loc în care se leagă două sau mai multe elemente ca să se țină strâns împreună; loc de legătură sau de întâlnire.
NOD este un „loc de joacă” care oferă acces pe bază de membership la spațiu, la comunitate și know-how, la o gamă largă de unelte și echipamente pentru fabricație digitală și prototipare rapidă. Oricine are o idee, vrea să pună la punct o invenție sau să contruiască un prototip, găsește la NOD unelte și echipamente speciale, prea costisitoare pentru a fi achiziționate individual. NOD ocupă un spațiu industrial reconvertit, în clădirea fostei Fabrici de Bumbac, pe Splaiul Unirii 160, București, pe malul Dâmboviței. Fiind o inițiativă exclusiv privată și transformând spațiul cu ajutorul unei echipe de voluntari în doar 6 luni, NOD este un exemplu concret de reutilizare a unui spațiu industrial nefolosit și încurajează acest tip de abordare a proiectelor inovative. Scopul pe termen lung al NOD makerspace este crearea de oportunități pentru îmbunătățirea nivelului de trai, local și global și închegarea unei comunități open-source puternice.
Am primit provocarea de a comunica primul centru de creație de mari dimensiuni din România, cu 0 buget și având în mână un concept nu tocmai ușor de a fi făcut înțeles datorită întregii sale palete de efecte economice, culturale și sociale. Principalul obiectiv era să redăm programul cu claritate, atât pentru industriile creative, cât și pentru publicul larg amator de design și tehnologie, pentru ca aceștia să fie atrași de aplicațiile nenumărate ale dotărilor hub-ului.
Cercetarea
Nevoia este cu atât mai mare cu cât acest tip de spațiu nu exista în România, la o scară la care să se poată sincroniza mijloacele de producție cu tendințele contemporane. Justificarea nevoii este dată de lipsurile existente. În primul rând, lipsa unor resurse pentru demararea proiectelor, precum spațiu, resurse financiare, know-how meșteșugăresc sau tehnologic. În al doilea rând, deficiența sistemului educațional în domeniul sectoarelor culturale și creative era completată de lipsa echipamentelor speciale și de pregătire practică bazată pe experimentare/testare.
Astfel, ne-am dat seama că publicul nostru se compune din creativi din domeniile: design de obiect, design de mobilier, design vestimentar, design de bijuterii, arhitectură, scenografie, IT, etc.; inventatori și inovatori și makeri; antreprenori; studenți, elevi cu interes în experimentarea practică a disciplinelor STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), studenți ai facultăților de profil, precum cele de arhitectură, arte, politehnică. Acestora li se adăugau cei prin care mesajul nostru era diseminat, și anume jurnaliști de la publicațiile de profil și generaliste, bloggeri și reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, care să faciliteze crearea unor politici publice de sprijinire a industriilor creative și a huburilor.
Planificarea și implementarea
De la bun început ne-am propus ca NOD makerspace să un loc de reuniune, creație și inovație, schimb de idei și de know-how. Pentru următorii trei ani, ne propunem, în plus, să dezvoltăm componenta de învățare (complementară activității de prototipare), funcția de incubator și accelerator pentru afacerile create în cadrul comunității și transformarea treptată a Industriei Bumbacului într-un centru al industriilor creative.
NOD a prins viață cu resurse financiare minime și o echipă de 25 de voluntari care ne-au fost alături în cele 6 luni de șantier. Acestora li s-au adăugat și o multitudine de parteneri strategici – companii private care ne-au susținut în implementarea proiectului cu materiale și dotări specifice atelierelor, dar și financiar: Brother, Dremel, Bosch, Banca Transilvania, Telekom, Epson, Hornbach, Saint-Gobain Glass, Saint-Gobain Isover, Rigips Saint-Gobain, MSL GROUP The Practice, Transparent Design, For IT, The Plot, Robofun și Wolfhouse Productions.
O susținere deosebită am avut și din partea Institutului pentru Politici Publice, care ne-a deschis comunicarea cu organizații și instituții guvernamentale, dar și din partea asociației Oricum, the Institute, asociația Zeppelin, revista „Știință și tehnică”. Proiectul nostru a atras inclusiv reprezentanții unor instituții publice, precum Primul Ministru – Dacian Cioloș, Ministrul Culturii – Vlad Alexandrescu, Ministrul pentru Dialog Social și Consultare Publică – Violeta Alexandru.
În acest context de interes public crescând, NOD a devenit locul unde s-a lansat oficial programul prioritar al Guvernului de cartare a comunităților creative din România, de identificare a complexității și a potențialului real al acestora, în vederea infuzării de soluții mature de investiție în aceste sectoare ce dinamizează economia națională și mediul antreprenorial de afaceri. Premierul României și Ministrul Culturii, în conferința organizată la NOD makerspace, au anunțat și argumentat configurația noului mecanism de finanțare viitoare a sectoarelor culturale și creative în cadrul Programului „România Creativă”: incubarea și accelerarea ideilor inovatoare de produse și servicii din design, media, artele spectacolului, arhitectură, publicitate, industria muzicii, a cărții, industria IT, tehnologii multimedia etc. În acest cadru, NOD devine nu numai locul unde s-a declanșat acest program strategic național, dar și agregatorul moral și profesional care intenționează să aplice nevoile și obiectivele acestuia, prin proiectarea primului centru de rezidențe pentru prototiparea, experimentarea și rafinarea celor mai inteligente și estetice soluții de design.
Proiecte derulate și evenimente
În 2015 și 2016, NOD a găzduit și organizat nenumărate evenimente publice: dezbateri, seminarii, grupuri tematice de lucru, conferințe, activități de orientare profesională pentru tineri, ateliere creative pentru copii și adulți, un târg cu produse locale de design și concursuri de design tip bursa de creație.
Astfel, în decurs de un an și jumătate, am reușit să coagulăm o comunitate de peste 100 de creativi, am înlesnit dezvoltarea pentru peste 25 de start-up-uri creative și am creat peste 40 de evenimente și cursuri cu ajutorul echipei de voluntari, în primul an de funcționare. Am reușit, în tot acest timp să suscităm un interes deosebit, fapt pentru care am ajuns la 15 milioane de vizionări în mass-media și 10 mii de fani pe pagina de facebook, doar prin puterea unei comunități interdisciplinare, fără să investim nici măcar un leu în promovare.
Realizările noastre și imaginea pe care ne-am creat-o au atras și finațarea pentru:
- Proiectul „La firul ierbii”, un proiect colaborativ realizat împreună cu Wolfhouse Productions, ONG Calup și Institutul pentru Politici Publice, a fost câștigător la secțiunea Design urban din cadrul programului „Mobilizăm excelența 2016”, finanțat de Porsche România și organizat de Fundația Comunitară București. Proiectul revitalizează un spațiu dintr-o fostă hală aparținând Industriei Bumbacului și îl redă comunității sub forma unui spațiu de reflecție, dezbatere și acțiune urbană, denumit simbolic „La firul ierbii”. Proiectul a mai primit finanțare din partea Banca Transilvania și sponsorizări în materiale din partea Lindec România și Saint-Gobain România.
- Proiectul „Biblioteca de materiale”, marca NOD makerspace, este proiect câștigător la secțiunea Design urban din cadrul programului „Mobilizăm excelența 2017”, finanțat de Porsche România și organizat de Fundația Comunitară București. Proiectul constă în alcătuirea primei biblioteci de materiale din România și promovarea ei în mediile relevante: makeri, designeri, arhitecți, inventatori, ingineri, artiști, dar și utilizarea ei în scop didactic pentru liceeni, școli profesionale, studenți, universități de profil (arhitectură, arte, design, construcții, politehnică).
Fiind o inițiativă exclusiv privată și realizată de către o comunitate multidisciplinară, cu resurse puține, NOD makerspace este un exemplu de mobilizare a comunității și de activare a patrimoniului industrial nefolosit al Bucureștiului. Ne alăturăm astfel mai multor inițiative europene similare ce fac pionerat în crearea unor noi modele economice ce sunt conduse de către grupuri comunitare.
Tamina Lolev este arhitect – partener în studioul de arhitectură și urbanism Wolfhouse Productions. În timpul studiilor, a avut experiențe profesionale internaționale în Belgia și Shanghai. În 2012, a inițiat proiectul „Calup” de reconversie temporară a clădirilor valoroase din București. În 2015, Tamina a fondat împreună cu Florin Cobuz NOD makerspace, unde este, în prezent, manager de proiecte. În 2016, a fondat împreună cu un grup de inițiativă centrul pentru dezbateri publice „La firul ierbii” și în 2017 MATER-biblioteca de materiale.
