(text apărut în volumul 1, „Noii industriași, creativii”, publicat la editura PostModernism Museum în 2016, ISBN 978-606-93751-4-3)
Industriile culturale şi creative (ICC) au devenit o componentă inconturnabilă a peisajului cultural mondial. Ele câştigă teren şi în România, îmbrăcând şi forma unor iniţiative antreprenoriale pornite de tineri pentru care cuvântul imposibil nu este unul românesc. În ultimii ani, fenomenul a început să îi preocupe şi pe cercetătorii şi statisticienii autohtoni, apărând astfel date şi interpretări ale evoluţiilor acestora, fapt ce ne permite să creionăm o imagine a parcursului ICC în România.
Dacă despre industrii culturale s-a discutat mult și s-au scris nenumărate documente strategice, în ţara noastră introducerea conceptului de industrii culturale şi creative în politicile culturale s-a realizat după 2009. Abordarea acestora este încă dependentă de contextul local, iar în ceea ce priveşte demersurile autorităţilor, acestea sunt diferenţiate şi necesită o perioadă de implementare pentru a putea formula unele concluzii asupra progreselor înregistrate.
Un imbold pentru a acorda atenţia cuvenită ICC este chiar debutul capitolului privind Importanţa economică a Sectoarelor culturale şi creative (SCC) din studiul publicat de INCFC în 2015, unde se apreciază că SCC „încep să aibă un rol semnificativ în economia naţională, având un aport însemnat la PIB-ul României”. Astfel, se precizează faptul că în cei cinci ani analizaţi, ponderea valorii adăugate brute (VAB) generate de SCC în totalul VAB naţionale prezintă un trend ascendent. Valoarea a avut o rată de creştere de 55,5%, pornind de la 4,2% în 2009 şi ajungând în 2013 la un nivel „considerabil de 6,5%”, surclasând astfel pentru prima oară agricultura, care a avut o pondere de 6,4% la nivelul aceluiaşi an.
Contribuţia la VAB naţională provine din activitatea companiilor regrupate în 22 de coduri CAEN, începând cu 7311 „Activităţi ale agenţiilor de publicitate” şi terminând cu 6312 „Activităţi ale portalurilor web”. Dacă ne raportăm la cifra de afaceri generată de companiile active în domeniul SCC, „Activităţile de realizare a softurilor la comandă” reprezintă peste un sfert din cifra de afaceri generată. De asemenea, subclasa 62 de activităţi legate de servicii IT generează 41,82% din totalul cifrei de afaceri a domeniului SCC.
Datele ne prezintă un tablou optimist al unei evoluţii rapide, în care un domeniu aflat sub media europeană (de 4,94%) în 2009 trece rapid în patru ani de la nivelul de 4,15% la 5,7% în ţara noastră. În acest interval, media UE-27 a ajuns, în 2012, la doar 5,1%.
Potenţialul latent al sectorului poate fi încurajat prin măsuri guvernamentale, aşa cum arată Raportul de bune practici intitulat Către ecosisteme financiare mai eficiente: instrumente inovatoare pentru facilitatea accesului la finanţare pentru sectoarele culturale şi creative. Documentul a fost elaborat de către grupul de lucru pentru metoda deschisă de coordonare (MDC) al statelor membre UE, asupra accesului la finanţare pentru sectoarele culturale şi creative.
Raportul regrupează instituţii şi organizaţii la nivel european şi mondial, a căror misiune este de a sprijini dezvoltarea sectorului cultural şi creativ. Spre exemplificare, din larga panoplie de instrumente create pentru promovarea SCC, Creative England (Marea Britanie) este un ghişeu unic pentru companiile şi persoanele fizice creative, a cărui misiune este de a facilita identificarea şi accesarea de servicii de asistenţă şi investiţii. Printre instrumentele financiare pe care le pune la dispoziţia se numără şi:
- împrumuturi pentru afaceri cu dobândă zero,
- investiţii în capital social,
- investiţii bazate pe cote din venituri şi din profit,
- programe tip accelerator de afaceri pentru afacerile aflate în stadiul de demarare a activităţii (start-up-uri),
- finanţarea pentru firme aflate în stadiul de demarare a activităţii şi pentru firme aflate în primele stadii de dezvoltare,
- finanţarea pentru dezvoltarea filmelor de lung şi scurt metraj,
- finanţarea pentru producţia filmelor de scurt metraj.
Un aspect singular al activităţii Creative England (creativeengland.co.uk) este acela al creării unui lanţ de aprovizionare puternic – acesta permite firmelor mici să îşi construiască relaţii pe termen lung şi să intre în relaţii de afaceri pe termen lung cu diferiți cumpărători mari, precum corporaţiile. Astfel, parteneriatul Creative England cu unii lideri ai industriilor IT şi gaming, precum Microsoft şi Sony, facilitează colaborarea acestora din urmă cu studiouri de mici dimensiuni şi cu dezvoltatori individuali de jocuri din Anglia, pentru a crea jocuri inovatoare şi proprietate industrială.
Astfel, mecanismele propuse de Creative England conduc la rezultate concrete, palpabile, ce pot fi analizate şi în măsura posibilităţilor replicate în România. Spre deosebire de politica unui ghişeu unic aplicată în Marea Britanie, în ţara noastră intervin mai mulţi actori publici în domeniul sprijinirii industriilor culturale şi creative. O parte dintre iniţiativele acestora se regăsesc în materialul de mai jos.
Astfel, un rol similar cu cel al Creative England pentru industria cinematografică îl deţine în ţara noastră Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). CNC lansează periodic concursuri de selecţie a proiectelor cinematografice, atât pentru producţie de film, cât şi pentru promovare a produselor cinematografice (participare la festivaluri, târguri, alte forme de promovare etc.).
Concursurile pentru proiecte cinematografice se organizează de două ori pe an, sunt finanţate din timbrul cinematografic şi potrivit datelor publicate pe pagina CNC (cnc.gov.ro/), creditele directe pentru producţia de filme în perioada 2006 – decembrie 2015 totalizează 214.988.338 lei pentru 115 de organizaţii şi societăţi comerciale. Sprijinul nerambursabil acordat producătorilor de film pentru distribuţie / festivaluri / primă de succes / primă pentru calitate artistică a însumat 61.979.641 lei pentru 71 de organizaţii şi societăţi comerciale. Rambursarea creditelor de către producători, la 30 iunie 2016, arată o rată de restituire a creditului direct cuprinsă între 0,00% şi 83,72%.
Un nou venit în postura de finanţator pentru industriile culturale şi creative este Ministerul Culturii, care a lansat un concurs de proiecte în 2016 pentru finanţarea de iniţiative în domeniul Industrii şi Comunităţi Creative. Procedura de selecţie s-a derulat prin „Programul CultIN”. În prezent, după anularea primelor rezultate obţinute prin evaluarea proiectelor culturale înscrise în concurs, sunt în curs de derulare contractele de finanţare încheiate cu organizaţiile ce au fost declarate câştigătoare în urma celei de-a doua înscrieri de propuneri culturale. Valoarea totală a finanţărilor acordate este de 500.000 lei pentru un număr de 11 organizaţii culturale.
Programul se adresează antreprenorilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriilor culturale şi creative, iniţiativelor personale organizate în companii, hub-uri, incubatoare de proiecte şi afaceri, studiouri de creaţie, care au potenţialul de a genera prosperitate prin valorificarea proprietăţii intelectuale. Domeniile culturale pentru care solicitanţii au depus oferte în vederea obţinerii de finanţări nerambursabile sunt arhitectura, meşteşugurile, designul (şi anume grafic, vestimentar, de produs), media digitale şi organizare în comunităţi creative (hub-uri culturale).
Împrumuturile sunt de asemenea o modalitate de dezvoltare a unei iniţiative în SCC. Pe lângă schemele de împrumut descrise în Raportul de bune practici mai sus menţionat, Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii (FEI) au lansat în 2016 o linie de garanţii europene destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care produc jocuri video, artizanat, multimedia şi alte produse şi servicii ale industriilor culturale şi creative.
Garanţia este lansată în cadrul programului „Europa creativă” și are o valoare totală de 121 de milioane euro. Potenţialul acesteia este să genereze credite bancare de peste 600 de milioane de euro pentru IMM-uri creative din întreaga Uniune Europeană. FEI va putea oferi gratuit garanţii şi contragaranţii anumitor intermediari financiari, astfel încât aceştia să poată furniza mai multe credite antreprenorilor din mediile culturale şi creative. IMM-urile creative din România pot accesa creditele bancare cu dobânzi sub nivelul pieţei cu această garanţie europeană, cu condiţia ca băncile comerciale din România să se înscrie în schema Uniunii Europene.
Fondul European de Investiţii a publicat pe pagina sa oficială www.eif.org un anunţ prin care a cerut băncilor comerciale să îşi exprime interesul pentru a oferi credite IMM-urilor folosind garanţia europeană. Oficialii europeni îşi manifestau rezerva cu privire la reacţia băncilor din România faţă de garanţia lansată, pornind de la interesul redus al instituţiilor financiare româneşti faţă de SCC.
Pe aceeaşi linie a susţinerii împrumuturilor pentru IMM-urile din domeniul industriilor culturale şi creative, începând cu 17 octombrie 2016, start-up-urile şi IMM-urile care respectă criteriile de eligibilitate beneficiază de garanţii din partea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) de până la 80%, urmând o procedură simplă şi rapidă pentru obţinerea de la CEC Bank a finanţării potrivite planurilor de dezvoltare a afacerilor. Documentul semnat reflectă noua politică a FNGCIMM în ceea ce priveşte acordarea garanţiilor de tip plafon, bazată pe indicatori de previzionare a riscului de credit.
O noutate pentru peisajul românesc este „Diaspora Start-up”, o linie deschisă în 2016 pentru cetăţenii români care se întorc în ţară pentru a deschide o afacere. Cursurile de antreprenoriat ce sunt eligibile pentru programul „Diaspora Start-up” vizează tinerii în prima etapă. În cea de-a doua etapă, viitorii antreprenori implementează planurile de afaceri finanţate din fonduri ale Fondului Social European (FSE). Afacerile pot fi derulate şi în domeniul sectoarelor culturale şi creative.
La capitolul noutăţi legislative, ţara noastră a adoptat o lege a incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri în mai 2016. În schimb, ideea incubatoarelor de afaceri nu este nouă în România. Încă din anul 2005 şi până în 2013 au fost deschise 11 incubatoare de afaceri în Braşov, Sfântu Gheorghe, Câmpia Turzii, Satu Mare, Bacău, Dorohoi, Mangalia, Timişoara, Alba Iulia, Târgu Mureş şi Craiova. Cu toate acestea, experienţa nu a fost o reuşită: au fost incubate în total doar 203 firme şi s-au creat 368 de locuri de muncă, potrivit datelor furnizate de Guvernul României.
Tipurile de incubatoare de afaceri care se pot înfiinţa sunt: cele cu portofoliu mixt; tehnologic; academic; agro-incubator; social; virtual; pentru activităţi non-agricole în mediul rural. Facilităţile acordate fondatorului incubatorului de afaceri, prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sunt: scutirea de la plata impozitului pe teren, pe clădiri, scutiri de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale; alte facilităţi care pot fi acordate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale sau centrale.
Principalele avantaje ale firmelor mici care pornesc la drum într-un incubator de afaceri ar consta în: acestea împart acelaşi tip de serviciu (de exemplu, plătesc salariul unei singure secretare); împart costurile pentru un birou; relaţionează şi împart idei. Cea mai mare dificultate pentru un antreprenor debutant este aceea că nu are o piaţă de desfacere, o reţea. În schimb, în cadrul incubatorului de afaceri se creează o emulaţie, o sinergie; este mai uşor pentru firme să găsească investitori, având acces la informaţii foarte utile (inclusiv despre finanţări).
Incubatoarele ar trebui să fie responsabile de internaţionalizarea companiilor din componenţă. Firmele vor putea fie să vândă părţi sociale ale firmelor respective către mari investitori, fie să găsească clienţi pentru serviciile firmelor incubate. Incubatoarele de afaceri pot trece la stadiul superior de accelerator de afaceri, care oferă, în plus, şi finanţări.
Un alt instrument, finanţarea participativă, se bazează pe campaniile de crowdfunding. În Marea Britanie funcţionează câteva astfel de platforme, printre care Crowdfunder – ce funcţionează pe bază de recompense, Crowdcube – în care participarea la finanţare se realizează prin capital social, Seedrs, precum şi Funding Circles – ce presupune obţinerea de împrumuturi de la persoane fizice. Un beneficiar al campaniei Crowdcube este compania Clippings.com, un magazin care şi-a asumat misiunea de a da un nou concept industriei designului, adaptând-o la inovaţia tehnologică şi la comerţul electronic.
În România campaniile de crowdfunding de succes au sprijinit (de exemplu prin platforma crestemidei.ro) deschiderea de teatre independente (Asociaţia Centrul Multimedia STUDIO ACT în Oradea), un maraton de ateliere şi dezbateri Focus Atelier (Asociaţia Reciproca din Cluj-Napoca), publicarea de albume dedicate oraşelor aşa cum îl văd artiştii („Clujul meu şi Clujul tău”, susţinut de DeScris Penshop, magazin de instrumente de scris), publicarea de romane grafice („Prâslea cel Voinic şi merele de aur” autoare Maria Surducan), publicarea de ghiduri („Ghidul antreprenorului online – Cum să faci ce-ţi place fără să mori de foame”, iniţiator David Mitran), producţia de filme documentare („Ultima transhumanţă”, regizor Dragoş Lumpan, „Prietenie”, iniţiator Bianca Rus). Pe lângă crestemidei.ro, sunt funcţionale şi platforme precum Multifinantare (multifinantare.ro), PotSiEu (PotSiEu.ro), We-are-here (wearehere.ro), Kazuu (kazuu.ro), Bursa binelui (bursabinelui.ro), Crowdfunding UBB, singura platformă deschisă de o universitate de stat (crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro), precum şi Sprijină (sprijina.ro).
În loc de concluzii, se remarcă diversitatea instituţională şi fragmentarea liniilor de finanţare, fapt care necesită un efort mai mare pentru strângerea informaţiilor legate de sprijin, finanţări, parteneriate public-privat. Potenţialul sectoarelor culturale şi creative poate fi pus în valoare printr-un demers susţinut de consultanţă, sprijin financiar, parteneriate pe plan naţional şi local, îmbinarea formelor clasice de sprijin (de tipul schemei de minimis ce funcţionează prin Centrul Naţional al Cinematografiei) cu finanţarea participativă (platformele de crowdfunding crestemidei.ro, We-are-here, Kazuu şi nu numai), aducând plus valoare şi stimulând antreprenorii SCC.
Andreea Grecu este manager cultural, doctor în ştiinţe economice și a publicat articole în „Tribuna Economică”, „Observator cultural”, revista „Cultura” și Revista „Arta”. În 2016, a publicat la Editura Mega din Cluj-Napoca volumul „Amintiri din Toflea”, cercetare dedicată istoriei recente a unei comunităţi gălăţene.
Bibliografie
Abrihan, Raluca, „Legea incubatoarelor si acceleratoarelor de afaceri a fost aprobată. Ce schimbări aduce pentru micile firme nou înfiinţate”, Bucureşti, 2016, http://www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-20987549-legea-incubatoarele-acceleratoarele-afaceri-fost-aprobata-schimbari-aduce-pentru-micile-firme-nou-infiintate.htm, accesat la data de 11 octombrie 2016.
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), coordonatori: Valentin Cojanu, Carmen Croitou, Anca Becuţ, autori: Delia Mucică, Dragoş Pâslaru, Ioana Ceobanu, Ştefania Voicu, Bianca Bălşan, „Sectoarele culturale şi creative. Importanţa economică şi contextul competitiv”, Bucureşti, 2015, accesat la data de 11 octombrie 2016.
Mihai, Laurenţiu, „8 platforme de crowdfunding în România”, http://laurentiumihai.ro/crowdfunding-din-romania/, accesat la data de 11 octombrie 2016.
Ministerul Culturii, „Ministerul Culturii lansează în premieră o linie de finanţare pentru Industriile şi Comunităţile Creative”, Bucureşti, 2016, http://cultura.ro/articol/830, accesat la data de 11 octombrie 2016.
Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Grupul de lucru pentru metoda deschisă de coordonare (MDC) al statelor membre UE, Raportul de bune practici intitulat „Către ecosisteme financiare mai eficiente: instrumente inovatoare pentru facilitatea accesului la finanţare pentru sectoarele culturale şi creative”, Luxemburg, 2016, accesat la data de 11 octombrie 2016 pe pagina de web http://www.culturadata.ro/publicatii-incfc/.
Ordonanţa nr. 39 din 14 iulie 2005 privind cinematografia, „Monitorul Oficial”, nr. 704, 04.08.2005.
Platforma „Creştem idei”, http://crestemidei.ro/, accesată în data de 11 octombrie 2016.
Zamfir, Claudiu, „600 milioane euro – credite bancare pentru mici afaceri cu jocuri video, artizanat şi alte domenii creative, printr-o nouă facilitate europeană”, Bucureşti, 2016, pagina de web http://www.startupcafe.ro/finantari, accesat în data de 11 octombrie 2016.
Zamfir, Claudiu, „Credite garantate de stat pentru noile afaceri şi firmele mici si mijlocii: capital de lucru şi investiţii”, Bucureşti, 2016, pagina de web
http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-21350043-credit-cec-firme-imm-startup-garantii-credite-fngcimm.htm, accesat în data de 11 octombrie 2016.
Zamfir, Claudiu, „S-a lansat: Până la 40.000 Euro pentru românii care se întorc în ţară şi îşi deschid o afacere”, Bucureşti, 2016, pagina de web
http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-21348953-diaspora-startup-fonduri-europene-romani-strainatate-afaceri-40000-euro.htm, accesat în data de 11 octombrie 2016.
