Festivalul LA PAS – Festival de gastronomie artizanală este un eveniment-manifest care pune accentul pe calitatea vieții și principii etice de trai și chestionează alegerile culturale, dar și alimentare, ale noastre ale tuturor. Abordarea Festivalului, aflat la a treia ediție și desfășurat sub egida programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii, este una complexă și multidirecțională: culturală – despre diversitate culinară și patrimoniu imaterial; educațională – peste 35 de ateliere, dezbateri, sesiuni de formare și informare și 3 zile de proiecții de filme cu mesaj social și activist; socio-economică – târg de produse locale, tradiționale, naturale, cu grijă față de oameni și mediu; artistică – prezența la scenă deschisă a peste 35 de muzicieni, apreciați și implicați social. O paletă largă de ateliere educative pentru copii și tineri este completată de mese rotunde, dezbateri, sesiuni de formare și schimburi de idei pe teme precum: risipa alimentară, reciclare, consum responsabil de apă și abordând subiecte largi cum ar fi: dezvoltare durabilă în școli, activismul climatic sau poluarea aerului.
Dezbateri, mese rotunde, sesiuni de formare și informare
Educație pentru dezvoltare durabilă
Dezbaterea este organizată în data de 14 octombrie 2023, de la 10.30, în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
Evenimentul se adresează cadrelor didactice și specialiștilor implicați în domeniul educației și al dezvoltării durabile. Participarea la eveniment este gratuită, în limita locurilor disponibile, însă se poate realiza doar pe bază de înscrieri, aici.
Aducem împreună programe valoroase care abordează educația pentru dezvoltare durabilă din diferite orașe din România, prezentăm cele mai recente resurse din domeniu și explicăm procesul de obținere a etichetei „Școală Durabilă”.
Întâlnirea își propune facilitarea unei reflecții cu privire la cele mai bune modalități de a crește impactul programelor educaționale pentru dezvoltare durabilă, schimbări climatice și mediu, astfel încât să susținem consolidarea unor comportamente responsabile în rândul tinerilor, dezvoltarea unor comunități de învățare, intensificarea colaborării între școli și alți actori din comunitate, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivelul întregii școli.
În ianuarie 2023 a fost adoptată Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, fiind pentru prima dată când România adoptă o strategie națională dedicată educației pentru mediu și pentru schimbările climatice.
Documentul programatic stabilește acțiuni clare pentru creșterea gradului de educație și de conștientizare, în rândul copiilor și tinerilor, privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu, fiind avute în vedere patru direcții principale de acțiune:
-implementarea unui Program național educațional pentru mediu și climă;
-identificarea, promovarea și facilitarea unor soluții pentru crearea și utilizarea de resurse educaționale;
-crearea, dezvoltarea și sprijinirea reabilitării de infrastructură pentru școli sustenabile;
-formarea resursei umane implicate în educația privind mediul și schimbările climatice în vederea promovării unei culturi a sustenabilității la nivelul instituțiilor de învățământ.
Toți participanții vor primi un exemplar din ghidul „Să ne fie de mai bine. Ghid experiențial pentru hrana de mâine”, asociația Mai Bine, 2023, care va fi lansat cu ocazia evenimentului.
Cum eficientizăm activismul climatic?
Sesiune de formare susținută de Bogdan Gioară (REPER21) și este organizată în data de 14 octombrie 2023, de la ora 15.00 în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
Pentru cei care îl practicăm, activismul climatic este o formă de răspuns la inacțiunea globală în ceea ce privește problemele ecologice și schimbările climatice, în particular. Constatarea noastră, împărtășită inclusiv de comunitatea științifică, este că măsurile politice efective, luate pentru atenuarea și adaptarea la criza ecologică și climatică, sunt insuficiente.
Dar care este eficacitatea activismului nostru? Pot acțiunile noastre să aducă schimbări reale în societate și să desfacă blocajul politic și instituțional? Care sunt competențele (ansamblul de cunoștințe, abilități, atitudini) pe care ar trebui să ni le dezvoltăm, ca activiști climatici, pentru a reuși să punem societatea și clasa politică în mișcare?
În cadrul atelierului, participanții vor concepe „profilul ideal” al activistului climatic eficace. Această activitate va fi urmată de un exercițiu pentru elaborarea unei campanii climatice efective, bazată pe angajamentele participanților.
Atelierul este organizat sub egida Pactului Climatic European (climate-pact.europa.eu), a cărui activitate în România este coordonată de REPER21.
Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, fiind nevoie de înscriere, aici.
Achiziții publice responsabile: de ce, cu cine și cum le aplicăm în sectorul alimentației?
Masa rotundă este organizată în data de 14 octombrie 2023, intervalul orar 15.00-17.00, în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
Ne adresăm reprezentanților autorităților publice locale și regionale cu responsabilități politice sau operaționale în domeniul achizițiilor, ai grupurilor de acțiune locală rurală și urbană, ai școlilor și altor autorități contractante și organizaților societății civile interesate de subiect.
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, autoritățile publice cheltuiesc aproximativ 15% din Produsul Intern Brut. Introducerea de criterii ecologice și sociale în procedurile de achiziție poate stimula eficiența energetică și a utilizării resurselor naturale, protecția biodiversității, reducerea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, stimularea structurilor de economie socială și incluziunea socială.
Achizițiile publice ecologice pot juca astfel un rol central în tranziția spre o economie incluzivă, sobră în emisii de carbon în toate sectoarele economice, inclusiv cel al hranei și alimentației, dând naștere unor practici virtuoase în societate la nivelul achizitorilor publici, al firmelor ofertante și, pe termen lung, prin puterea exemplului, în rândul achizitorilor privați, organizații și cetățeni.
În cadrul evenimentului vom prezenta cadrul legislativ european și național privind achizițiile publice responsabile și vom dezbate rolul pe care diferite tipuri de actori îl pot juca în promovarea acestui tip de achiziții. Pornind de la un studiu de caz din Brașov, vom aprofunda apoi modul în care se pot introduce criterii ecologice și sociale în procedurile de achiziții ce vizează alimentația publică în școli și nu numai.
Eveniment co-organizat în colaborare cu Asociația REPER21 și programul „Școală durabilă”.
Poluarea aerului în orașe
Atelierul se va desfășura în data de 14 octombrie 2023, între orele 15:00-17:00, în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
Atelierul se adresează cu precădere cadrelor didactice, persoanelor care activează în organizații neguvernamentale interesate de programe educaționale în această sferă de interes, dar și cetățenilor care doresc să se implice în acțiuni de diminuare a poluării aerului.
Ne preocupă mediul în care trăim și calitatea aerului pe care îl respirăm, la fel cum ne preocupă combaterea poluării și pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru asta.
Asociația Ecopolis, cu o experiență de peste 13 ani în problemele privind calitatea aerului în România, va fi prezentă, prin Oana Neneciu, în cadrul Festivalului LA PAS 2023, cu un atelier privind „Poluarea aerului în orașe”.
Ecopolis gestionează în prezent cea mai relevantă rețea de monitorizare a calității aerului, Aerlive.ro, cu prezență în București-Ilfov și Cluj. Rețeaua este formată prin participarea cetățenilor și a comunităților din zonele monitorizate și servește drept pretext pentru activarea oamenilor în lupta cu poluarea, dar și pentru obținerea unor date care să poată fundamenta politici publice pentru o viață sănătoasă în orașe.
Asociația dezvoltă în prezent un program de ateliere pentru școli și profesori, fiind prezentă în peste 40 de școli din capitală, prin monitorizare și derularea de campanii de conștientizare.
Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, fiind nevoie de înscriere, aici.
De la fermă în farfurie, în căutarea drumului potrivit
Dezbaterea este organizată în data de 15 octombrie 2023, ora 11.00, în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
O masă rotundă în care vă propunem să mergem pe drumul hranei, de unde provine aceasta, care este povestea devenirii sale, prin ce mâini trece și care sunt costurile producerii acesteia.
Parcursul de la fermă în farfurie are nevoie de instrumente pentru a contribui la un consum alimentar sustenabil. Invitații noștri vă vor spune, pe baza practicii, cum anume putem/poți susține și beneficia de hrană de calitate printr-un consum responsabil.
Invitații
Cercul încrederii în originea hranei. Claudia Rânja (Târgu Mureș) a participat la un proiect pilot al Slow Food despre garantarea participativă a hranei. Cunoscută pentru activitatea de promotor al mișcării Slow Food în Mureș. Claudia ne va spune cum poate un grup de consumatori să îi susțină pe producători, devenind co-producători și „certificatori”.
Indicațiile geografice garantează că produsele alimentare conțin totodată elemente de teritoriu, cultură și practici specifice unei regiuni date. Cum se obține o certificare de tipul Indicație Geografică, Denumire de Origine Protejată, Produs Montan sau Specialitate Tradițională și cum ajută la păstrarea patrimoniului local ne va spune Tiberiu Cazacioc, de la Observatorul Gastronomic. Moderator al mesei rotunde, el a coordonat 5 dintre dosarele naționale despre alimente, aperitive din pește, în căutarea recunoașterii calității unice.
În ce fel o băcănie, o bucătărie, un bistrou pot fi promotoare tenace ale autenticității hranei? Marius Tudosiei (București/Dersca, Botoșani) are ce mărturisi despre acestea. Căutător de alimente de origine în diferite locuri ale României, promotor al acestora, dar și creator de proiecte de alimentație, el este un antreprenor determinat care a testat cu viziune mai multe practici care ajută consumatorii și producătorii de proximitate în a susține alimentele de origine locală.
Dealurile Târnavelor înseamnă diversitate culturală locală, biodiversitate, patrimoniu alimentar caracteristic. Toate contribuie la susținerea unui mod viață rural, tradițional dar și modern, fără compromisuri, cu mândrie. Ben Mehedin și Laura Chirilă-Pașca de la Fundația Adept (Saschiz, Mureș) sunt doi dintre pionierii dezvoltării locale ce au experimentat și au obținut rezultate benefice comunităților rurale prin prisma hranei de patrimoniu. Prin conservarea biodiversității și dezvoltarea comunității în Transilvania, Fundația Adept a inovat remarcabil. Vom afla cum.
Dacă nu ați auzit despre consumatorii co-producători, veți afla cu ocazia acestei mesei rotunde. Reprezentanții de la ASAT – Asociația de Susținere a Agriculturii Țărănești ne vor spune cum anume pot micii fermieri/producători/legumicultori, conlucra cu consumatorii, planificat și predictibil pentru a produce legume și fructe, alimente artizanale de calitate, animale și non-animale, din comunitatea apropiată. Scopul fiind asigurarea unui consum sustenabil, bazat pe sustenabilitate, diversitate, soiuri și varietăți locale.
Munca online și dispozitivele digitale: impactul asupra mediului
Dezbaterea este organizată în data de 15 octombrie 2023, ora 15.00, în cadrul Festivalului LA PAS: Festival de gastronomie artizanală, Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi, Bulevardul Take Ionescu nr. 83, Timișoara.
Impactul poluării asupra mediului nu mai poate fi negat. Dar dacă ne este relativ ușor să înțelegem cum fumul negru ce iese pe coșurile centralelor electrice sau din țevile de eșapament au un efect negativ asupra calității aerului, este un pic mai greu să ne închipuim cum ceva virtual, o imagine, un email sau un videoclip vizionat ar putea avea același efect asupra mediului.
În condițiile în care transmiterea unui singur email lasă o urmă de dioxid de carbon în atmosferă, imaginați-vă impactul global al acestei activități! În anul 2023, vorbim de 350 de miliarde emailuri trimise pe zi.
Astfel, vă propunem să explorăm împreună cum activitățile noastre online precum streaming-ul, utilizarea rețelelor sociale sau trimiterea de emailuri contribuie la emisiile de carbon și la schimbările climatice. Dar nu ne oprim aici, deoarece vom discuta și despre practici de a ne reduce amprenta de carbon astfel încât să ne bucurăm de tehnologie, dar într-un mod responsabil.
Discuțiile vor fi conduse de către Florin Furdi, asociația INTERSECT.
Despre invitat:
IT-st de profesie, Florin Furdi este preocupat de foarte mulți ani de protejarea mediului și dezvoltarea unei vieți sustenabile. Timp de mai mulți ani a fost consum’actor în parteneriatele de solidaritate ASAT, iar în anul 2020 participă ca membru fondator la înființarea asociației INTERSECT, organizație ce urmărește reducerea risipei alimentare și promovarea unor modele echitabile de producție și consum.
