Articolul analizează modul în care tehnologia blockchain poate fi folosită în muzee, biblioteci, arhive sau alte instituții culturale publice. Deși se vorbește mult despre blockchain în mediul privat, în sectorul cultural public utilizarea este încă foarte rară.
Cercetarea a pornit de la 902 lucrări științifice, dar doar 30 au oferit informații relevante. Autorii au folosit modele consacrate de analiză – TAM (care studiază cum acceptă oamenii o nouă tehnologie) și TOE (care analizează factorii tehnici, organizaționali și de mediu) – pentru a identifica ce influențează adoptarea blockchain-ului:
- Încrederea – oamenii trebuie să creadă că sistemul este sigur și corect.
- Costurile – percepția că implementarea nu este prea scumpă.
- Influența socială – dacă alți actori importanți din domeniu adoptă tehnologia, crește și deschiderea.
- Sprijinul tehnic și organizațional – infrastructură, training, resurse umane pregătite.
Cele mai multe exemple găsite se referă la managementul lanțului de aprovizionare (de exemplu, urmărirea obiectelor de patrimoniu de la depozit până la expoziție). În schimb, studiile care analizează cum ar putea blockchain-ul să fie folosit efectiv de angajați sau vizitatori sunt puține.
Concluzia autorilor este că avem nevoie de mai multe proiecte pilot și cercetări aplicate pentru a testa blockchain-ul în viața reală a instituțiilor culturale.
Sursa: Federica Rubino, Deborah Agostino, and Davide Spallazzo, „Strategizing blockchain adoption in public cultural services: a comprehensive scoping review“, International Journal of Public Sector Management 38, no. 1 (2025): 77-97,
