Articolul susține că tehnologia blockchain depășește statutul de simplă „modă tehnologică” și devine un instrument crucial și indispensabil pentru protejarea patrimoniului cultural în era digitală. În contextul în care patrimoniul cultural este din ce în ce mai des transpus în formate digitale — fie prin scanări 3D, arhivare digitală sau exponate virtuale — apare necesitatea unor metode sigure și transparente pentru stocarea, validarea și distribuția acestor resurse digitale.
Blockchain oferă o soluție inovativă care asigură integritatea datelor, transparența proceselor și descentralizarea controlului, protejând astfel artefactele digitale de falsificări, deteriorări sau manipulări. Printre aplicațiile concrete ale blockchain-ului în acest domeniu se numără menținerea unui istoric imuabil al obiectelor digitale, facilitarea proprietății prin tokenuri nefungibile (NFT-uri) și gestionarea drepturilor digitale în muzee sau expoziții virtuale.
Autorii articolului evidențiază totodată importanța optimizării tehnice a blockchain-ului, în special a mecanismelor de consens, pentru a-l face mai eficient din punct de vedere energetic și scalabil. Ei subliniază nevoia de a extinde aplicabilitatea acestei tehnologii în diverse scenarii de conservare digitală, precum și necesitatea dezvoltării unor cadre legale și de reglementare care să permită armonizarea inovației digitale cu normele instituțiilor tradiționale de patrimoniu.
Sursa: Liu, Xinda, FeiHao Dong, Wuyang Shui și Guohua Geng. „Blockchain in digital cultural heritage resources: technological integration, consensus mechanisms, and future directions.” npj Heritage Science, vol. 13, art. 235, 5 iunie 2025, pp. 1–12.
