Platforma Formare Culturală pune la dispoziția profesioniștilor din sectoarele culturale și creative rezultatele proiectului „Dincolo de creație: înțelegerea drepturilor, politicilor și oportunităților culturale”, care analizează, prin dezbateri, materiale de cercetare și resurse educaționale digitale, provocări majore ale transformărilor digitale și intersectoriale ale culturii europene.
Proiectul reunește 17 experți europeni în politici culturale, management artistic, finanțare culturală și tehnologie, care pot fi urmăriți în dezbateri aprofundate de transfer de cunoștințe moderate de cercetătoarea culturală Oana Nasui și 26 de experți care analizează contextul cultural românesc și ale căror studii pot fi regăsite în volumul 5 din seria „Noii industriași, creativii” (Editura PostModernism Museum). Platforma educațională online dezvoltată în cadrul proiectului oferă un glosar de termeni tehnici și culturali – de la blockchain și inteligență artificială până la concepte precum artivism și agency cultural – alături de articole de specialitate despre provocările juridice ale inteligenței artificiale generative, aplicarea blockchain în protecția drepturilor de autor și transformarea digitală a patrimoniului cultural.
Politici culturale și finanțare în criză
Dialogurile profesionale cu Rocio Nogales Muriel (director EMES International Research Network), Cristina Loglio (vicepreședinte Europa Nostra) și Elena Polivtseva (fondator Culture Policy Room) explorează transformarea advocacy-ului cultural european după crizele succesive – financiară din 2008, pandemie COVID, război în Ucraina. Cultural Deal for Europe marchează consolidarea forțelor între European Cultural Foundation, Culture Action Europe și Europa Nostra pentru depășirea fragmentării istorice a sectorului. Provocarea persistă: advocacy-ul pentru cultură la nivel european este un maraton care necesită eforturi constante pe termen lung. Noul cadru financiar multianual 2028-2034 al UE consolidează 52 de programe în 16 instrumente, dar alocarea flexibilă între componentele financiare poate crea vulnerabilități pentru cultură. Statutul artistului a trecut de la temă marginalizată, la prioritate europeană, cu trei Rezoluții ale Parlamentului European între 2020-2023, în timp ce implementarea națională rămâne extrem de fragmentată. Tensiunea centrală în advocacy constă în diferențierea între cultura ca bun public fundamental și instrumentalizarea culturii în cadrul altor sectoare (ecologie, sănătate etc).
Patrimoniu cultural: negociere și mediere
Sir Paul Dujardin (președinte Europa Nostra Belgia, Comisar General pentru Patrimoniu la Bruxelles) articulează principiul fundamental că „patrimoniul cultural este întotdeauna negociat și niciodată neutru”, recunoscând că diferiți actori operează pe scale temporale diferite – dezvoltatorii se concentrează pe profit pe termen scurt, instituțiile publice lucrează cu timpi birocratici, iar comunitățile operează cu memorie multigenerațională. Strategia sa implică recadrarea conversațiilor cu proprietari privați în jurul oportunităților, mai degrabă decât al restricțiilor, guvernanță adaptivă cu acorduri personalizate pentru proprietari și crearea de platforme de mediere multi-stakeholder. Arta trebuie văzută ca „factor de inteligență publică globală, nu ca produs” iar artiștii trebuie echipați cu informații juridice, cadre etice și civice, pentru a putea modela narațiunile timpului nostru, nu doar pentru a comenta asupra lor.
Ecosisteme de inovare și transformări educaționale
Charlotte Lorentz Hjorth (CEO Future By Lund, coordonator parteneriate internaționale la Universitatea Lund) prezintă proiectul EKIP finanțat prin Horizon Europe, care dezvoltă platforme de politici pentru deschiderea ecosistemelor de inovare către cultură și industrii culturale, tradițional excluse din structurile de sprijin pentru inovare tehnologică. Rolf Hughes, director de educație explică modul cum European Institute of Innovation and Technology (EIT) Culture & Creativity operează prin trei piloni – educație, afaceri, inovare – cu cinci priorități sectoriale: arhitectură, patrimoniu, modă, gaming, media audiovizuală. Cele șase centre regionale permit experimentarea modelelor de învățare mixtă, mutând educația din instituții academice în spații de învățare foarte diverse. Kaari Kiitsak-Prikk (director al Departamentului de management cultural la Academia Estonă de Muzică și Teatru) și Annukka Jyrämä (cercetător în domeniile managementului artistic și antreprenoriatului creativ la Universitatea din Aalto, Finlanda) prezintă reforme curriculare bazate pe provocări profesionale concrete, unde studenții dezvoltă prototipuri de soluții testate cu utilizatori reali. Inteligența artificială nu constituie disciplină separată, ci este integrată transversal, stimulând gândirea critică și aducând în discuție decizii etice. Aparajita Dutta (director relații internaționale la Universitatea de Arte din Haga), Paolo Montemurro (expert în industrii creative, cofondator Materahub) și Olu Alake (CEO The Africa Centre Londra) analizează internaționalizarea, profesionalizarea în industrii creative, mobilitatea culturală și dinamicile puterii între Nordul și Sudul Global.
Cultură și sănătate: de la cercetare la politici publice
Kornelia Kiss (director program Cultură & Sănătate la Culture Action Europe) și Rarița Zbranca (director de programe la Centrul Cultural Clujean) prezintă raportul „Culture for Health” – sinteză sistematică a 8.000 de studii privind legătura dintre participarea culturală și sănătatea fizică și mintală. Pandemia COVID-19 a catalizat recunoașterea oficială a acestei legături la nivel de politici publice europene. Provocarea structurală majoră constă în poziționarea domeniului în zona interdisciplinară, cea „dintre” sectoare: proiectele nu se califică pentru finanțare culturală bazată pe criterii de inovație artistică și sunt considerate neeligibile pentru fondurile de sănătate. Recadrarea conceptuală deplasează tipul de consum cultural către statutul de practică de sănătate cotidiană, similar exercițiului fizic, cu doză recomandată de două ore săptămânal.
Sinteza datelor și metodologii de măsurare
Tsveta Andreeva (responsabil politici publice la European Cultural Foundation) explorează golul major între cercetarea academică sofisticată din Horizon Europe și nevoile practice ale factorilor de decizie. Soluția propusă – un observator european de economie culturală analog Audiovisual Observatory – ar sintetiza date complexe în instrumente accesibile. Schimbările metodologice necesare depășesc paradigma industriilor creative, adoptând abordări nuanțate specifice sectorului. Analiza rețelelor globale de producție culturală dezvăluie conexiuni neașteptate: festivaluri locale aparent modeste funcționează ca noduri vitale în fluxuri culturale transnaționale. Evaluarea bazată pe valori oferă alternativă la metrici cantitativi, pornind de la identificarea valorilor comune ale tuturor părților implicate, captând ce înseamnă cu adevărat activitățile culturale pentru participanți și permițând ajustări pe parcurs.
AI Act, drepturi de autor și puterea platformelor
Luiza Moroz (responsabil politici culturale la Culture Action Europe), Marco Fiore (responsabil politici publice la Michael Culture Association) abordează provocările AI Act adoptat de UE în 2024 (Regulamentul UE privind inteligența artificială, primul de acest gen din lume): pe partea de input (datele folosite pentru antrenarea modelelor AI fără autorizare sau remunerare către creatori); pe partea de output (conținutul generat de AI evită revendicările de încălcare a drepturilor de autor). Codul de practică al EU AI Act prezintă vulnerabilități: este voluntar (companiile pot alege să îl urmeze sau nu), creatorii au opțiuni limitate de protecție (opt-out în loc de opt-in), iar companiile tech pot respinge reclamațiile deținătorilor de drepturi dacă le consideră excesive sau irelevante. Paul Keller (director de politici publice la Open Future) semnalează mai multe dezechilibre: drepturile de autor se aplică teritorial (legislații naționale, Directiva UE privind drepturile de autor din 2019), dar platformele și modelele AI circulă global. Communia, asociație internațională al cărei cofondator este Paul Keller, operează de peste 12 ani în domeniul advocacy pentru interesele domeniului public și accesului la informații.
Discuțiile profesionale se pot găsi aici
Volumul „Noii industriași, creativii vol. 5″ – perspective românești
Cercetările teoretice și practice prezentate video sunt acompaniate de volumul 5 din seria „Noii industriași, creativii”, publicat la editura PostModernism Museum, care cuprinde perspective românești grupate în patru direcții tematice.
Instrumentalizări ale istoriei & culturii sunt analizate de Cosmin Popa (cercetător științific, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română), Cristian Vasile (istoric, cercetător științific în cadrul Programului IV „România şi Europa în secolul XX” la Institutul de Istorie „N. Iorga”), Cosmin Nasui (istoric de artă), Cornel Mihalache (director al Centrului de Cercetare și Documentare „Constantin Brâncuși“ Târgu Jiu, regizor de film documentar), Liliana Corobca (scriitoare, cercetătoare la IICCMER – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Paul Cernat (critic literar), Radu Pircă (jurnalist, colecționar de artă), Mihai Fulger (critic de film, cercetător științific în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”), Anca Tudorancea (lector universitar, cercetătoare la CSIER – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – „Wilhelm Filderman”), Cezar Buiumaci (istoric, muzeograf la Muzeul Municipiului București), Nicolae Drăgușin (cercetător științific, INSHR-EW – Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”).
Dreptul & accesul la cultură sunt explorate de Monica Boța-Moisin (avocat, expert proprietate intelectuală), Oana Nasui (cercetător cultural), Codrin Tăut (expert UNESCO), Tiberiu Cazacioc (specialist marketing agro-alimentar, activist Slow Food), Arcadia Hinescu (avocat, expert drepturi de autor).
Profesiile creative sunt discutate de Răzvan Florian (cercetător, președinte la Institutul Român de Știință și Tehnologie), Doru Ionescu (jurnalist cultural, producător media), Andreea Grecu (manager cultural), Matei Martin (jurnalist, redactor-șef la Observator Cultural), Daniela Apostol (regizoare de film, manager cultural, președinte Docuart).
AI în cultură, educație & business este abordat de Horea Avram (teoretician media, conferențiar universitar la Universitatea Babeş Bolyai), Oana Costinaș (consultant în comunicare), Attila Iakob (cercetător științific, Muzeul de Artă Cluj-Napoca), Cristian China-Birta (specialist marketing), Elena Lotrean (antreprenor în educație, trainer).
Informații despre volum pot fi găsite aici
Prin proiect a fost creată și o platformă educațională online dedicată drepturilor de autor, proprietății intelectuale și noilor tehnologii în cultură. Platforma oferă un glosar de termeni tehnici și culturali esențiali – de la digitalizare și IoT până la concepte precum soft power, artivism sau agency cultural – și pune la dispoziție articole de specialitate despre provocările juridice ale inteligenței artificiale generative, aplicarea blockchain în protecția drepturilor de autor, patrimoniul cultural digital și transformarea digitală a muzeelor.
Platforma poate fi consultată aici
Toate resursele rămân accesibile profesioniștilor din sectoarele culturale și creative și după încheierea proiectului.
///
Mai multe detalii despre proiectul „Dincolo de creație: înțelegerea drepturilor, politicilor și oportunităților culturale” https://formareculturala.ro/dincolo-de-creatie/
Parteneri: Modernism.ro, Culture Action Europe, The Institute, Revista Cultura, Tradiții Creative
Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
