Studiul analizează provocările întâmpinate de artiștii din România între 1990 și 2006, concentrându-se pe condițiile precare generate de tranziția de la un mediu artistic controlat de stat la un sistem mai independent. Se evaluează impactul schimbărilor sociale și globale asupra rolului statului în sprijinul artelor și inițiativelor creative, precum și cadrul politicilor culturale post-comuniste, cu accent pe activitatea Ministerului Culturii. Studiul evidențiază provocările Ministerului în redefinirea rolului său, trecerea de la intervenția directă la coordonare, și tensiunile dintre controlul statului și inițiativa liberală, subliniind lipsa unui sector privat vibrant care să finanțeze arta și veniturile minime pentru artiști.
Highlight: În România, politicile culturale și instituțiile de stat sunt analizate prin prisma conferinței din 1928 a sociologului Dimitrie Gusti, care subliniază importanța creării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea culturală, evidențiind în același timp provocările legislative și bugetare care afectează sprijinul pentru artiști și conservarea patrimoniului cultural.
Materialul poate fi consultat aici
