Interviuri – transfer de cunoștințe
hit
play
0000 ilustrație
0000 arte grafice
0000 arhitectură
0000 bijuterie
0000 noile tehnologii
0000 design
0000 antreprenoriat cultural
Antreprenoriat creativ
Tur ghidat Romanian Design Week 2024
Diploma Show: sprijin pentru noile talente
Tur ghidat Circuit: Fair • Design & Sustenabilitate
Antreprenoriat în bijuterie Romanian Jewelry
Istorii ale designului
creativi
Peisajul creativ românesc,
la început de 2024, se prezintă ca un mozaic divers, în care se împletesc multiple influențe și tendințe. Din discuțiile cu profesioniștii din domeniu reiese un tablou nuanțat, unde vechiul și noul coexistă într-un echilibru delicat. Pe de o parte, există o puternică moștenire culturală care își pune amprenta asupra creației contemporane. Pe de altă parte, presiunea pieței și tendințele internaționale modelează constant direcțiile creative.
Cercetând declarațiile celor implicați în diverse ramuri creative, observăm un sector în plină transformare, care încearcă să-și definească identitatea proprie. Este un domeniu viu, care navighează între cerințele comerciale tot mai pregnante și dorința de a păstra autenticitatea artistică, între specificul local și tendința de aliniere la standardele globale.
Dragoș Motica
Într-un spațiu industrial transformat în showroom și atelier creativ, Dragoș conturează viziunea sa despre design și antreprenoriat în România contemporană. Arhitect de formație, dar designer de vocație, el conduce astăzi două entități complementare: Așkia (fostă Ubi Kubi) și Arcade, companii care împletesc designul de serie cu producția customizată de mobilier.
Alina Rizescu
În prezent, Rizi Design operează la intersecția dintre arhitectură, comunicare și tehnologie, având o abordare multistratificată pentru sustenabilitate financiară: proiecte cu finanțare proprie, colaborări cu muzee pentru design expozițional și experiențe interactive, precum și proiecte comerciale private.
Mihai Mitrică
Mitrică prezintă o situație îngrijorătoare a pieței de carte din România, aceasta fiind cea mai mică din Uniunea Europeană raportat la numărul de locuitori, cu doar 3 euro cheltuiți pe carte per capita. Piața totală se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, ajungând la 100 de milioane când sunt incluse și manualele școlare. Pentru a pune cifrele în context, el menționează că Ungaria, cu o populație de două ori mai mică, are o piață de carte de 120 de milioane de euro.
Oana Simionescu
Oana oferă o perspectivă detaliată asupra dezvoltării Faber, un hub cultural și creativ din Timișoara, care s-a născut în contextul pregătirilor pentru Capitala Culturală Europeană 2023. Proiectul a fost inițiat în 2017, pornind de la nevoia orașului de a avea un spațiu dedicat creativității și culturii.
wwow
Impactul social
al sectorului creativ se manifestă prin inițiative care îmbină inovația cu responsabilitatea socială. Organizațiile pun accent crescut pe sustenabilitate și practici responsabile, integrând tehnologiile moderne în preservarea și promovarea patrimoniului cultural.
Industriile culturale
demonstrează o capacitate remarcabilă de adaptare și inovare. Viitorul lor depinde de dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile, echilibrarea presiunilor comerciale cu misiunea culturală și consolidarea legăturilor internaționale. Maturizarea ecosistemului creativ românesc este un proces gradual, însă diversitatea și calitatea inițiativelor existente indică o traiectorie pozitivă de dezvoltare.

antreprenoriat artistic colectiv
Sectorul creativ românesc se află la confluența dintre tradiție și inovație, manifestând o dinamică specifică în peisajul cultural european contemporan.
Din perspectivă economică, sectorul prezintă o diversitate de abordări antreprenoriale. Totuși, sustenabilitatea financiară rămâne o provocare majoră, piața fiind încă în dezvoltare.
Impactul social al sectorului creativ se manifestă prin inițiative care îmbină inovația cu responsabilitatea socială. Organizațiile pun accent crescut pe sustenabilitate și practici responsabile, integrând tehnologiile moderne în preservarea și promovarea patrimoniului cultural.

Organizare și structură sector creativ
- Centre creative majore în orașe mari și mijlocii
- Organizații hibride care îmbină activitatea comercială cu cea non-profit
- Dezvoltare organică a rețelelor colaborative, exemplificată prin reconversia spațiilor industriale
Formarea profesională reflectă un decalaj între educația formală și cerințele pieței.
profesii creative