Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță lansarea în România a sumarului executiv al studiului de mare valoare „Cultural Heritage Counts for Europe – Patrimoniul cultural contează pentru Europa, realizat de un consorțiu european alcătuit din organizații din societatea civilă profesională și instituții de cercetare din domeniul patrimoniului cultural.*

Raportul oferă date concrete care arată necesitatea alocării de fonduri, de a face propriile noastre studii pentru a cunoaște mai bine valoarea patrimoniului național. Informațiile scot în evidență forța economică a anumitor monumente istorice, rentabilitatea investițiilor în patrimoniu, numărul de locuri de muncă directe și indirecte pe care sectorul patrimonial le creează și care e absolut impresionant. Am considerat necesar să îl tipărim pentru a-l oferi primarilor, autorităților județene, factorilor de decizie în general, dar și tuturor celor care se ocupă de protejarea patrimoniului. Să nu mai acceptăm să se spună că patrimoniul este o povarăpentru că are un enorm potențial și de noi depinde să îl putem activa. Rămâne o povară doar atunci când nu știm ce să facem cu el și nu generează aceste beneficii extraordinare, explică Ștefan Bâlici, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

Potrivit analizei, patrimoniul cultural este un important furnizor de locuri de muncă în toată Europa, acoperind o gamă variată de domenii și de niveluri de calificare: de la construcții, la reparații și întreținere, continuând cu turismul cultural, la întreprinderi mici și mijlocii și startup-uri, cel mai adesea în domeniul industriilor creative. S-a estimat că sectorul patrimoniului cultural poate crea pentru fiecare loc de muncă direct, alte 26,7 locuri de muncă indirecte, în timp ce în cazul industriei producătoare de mașini raportul este de numai 1 la 6,3. Un alt studiu, realizat de Banca Mondială indică faptul că pentru fiecare milion de dolari investiți în reabilitarea construcțiilor sunt create 31,3 locuri de muncă, în timp ce aceeași sumă investită în industriile prelucrătoare creează doar 21,3 locuri de muncă pe piață.

Numărul persoanelor angajate direct în domeniul patrimoniului cultural în Europa este estimat la 300.000, dar potențialul acestui sector stă în a induce crearea de locuri de muncă în alte sectoare, numărul locurilor de muncă create indirect fiind de 7,8 milioane pe an.

Referitor la România, în raport este menționat un studiu realizat pe plan local, menit să stabilească valoarea Palatului Mogoșoaia. 74% dintre subiecții chestionați sunt dispuși să plătească mai mult pentru biletul de intrare (20 lei) dacă astfel puteau contribui la prezervarea monumentului – dar nu erau dispuși să plătească mai mult de atât, nu din lipsa de sensibilitate față de starea sau valoarea monumentului, ci pentru că nu aveau încredere în autoritățile responsabile cu conservarea monumentelor istorice. O altă referire este făcută de dr. Sergiu Nistor (prof. la univ. de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”) care afirmă că reabilitarea centrelor istorice sau a clădirilor monument istoric poate contribui la incluziunea socială și la reducerea sărăciei, adăugând că patrimoniul cultural și cultura au o contribuție importantă la dialogul cultural dintre grupurile etnice, religioase sau ale minorităților, iar România poate servi ca model pentru o astfel de abordare.

În țara noastră există 30.000 de monumente istorice de mare importanță, iar în ultimii 25 ani au fost restaurate cu fonduri publice peste 1.000 dintre ele.

*   Europa Nostra (Vocea patrimoniului cultural în Europa); ENCATC (Rețeaua europeană de management cultural și educație pentru politici publice); Heritage Europe (The European Association of Historic Towns and Regions); International Cultural Centre, Cracovia, Polonia, Raymond Lemaire International Centre for Conservation, Leuven, Belgia; The Heritage Alliance, Anglia

 

 

Raportul integral poate fi descărcat de aici